Încălzirea globală cauzată de activitatea umană a atins un "ritm fără precedent", iar fereastra pentru limitarea creșterii pragului de încălzire de 1,5°C este deja aproape închisă, avertizează zeci de cercetători de renume într-un studiu publicat miercuri, relatează AFP.
"Încălzirea provocată de om a crescut într-un ritm fără precedent în măsurătorile instrumentale (0,26°C în perioada 2014-2023)", afirmă oamenii de ştiinţă.
Această constatare, publicată în revista Earth System Science Data, este rodul muncii a aproape şaizeci de cercetători de renume, care au folosit metodele IPCC - experţii climatici mandataţi de ONU. Scopul studiului este de a furniza indicatori actualizaţi pe baza raportului IPCC, fără a mai aştepta următorul ciclu peste câţiva ani, transmite News.ro.
Comparativ cu era preindustrială, această încălzire provocată de om a atins pragul de 1,19°C în acest deceniu, ceea ce reprezintă o creştere clară faţă de cifrele din ultimul raport publicat în urmă cu un an (+1,14°C în perioada 2013-2022). Numai în 2023, încălzirea atribuită activităţii umane a ajuns la un prag de 1,31°C. Încălzirea totală observată a fost de 1,43°C - deoarece variabilitatea naturală a climei a fost, de asemenea, un factor, începând cu fenomenul El Niño.
Oamenii de ştiinţă intenţionează să furnizeze date actualizate în fiecare an, pentru a contribui la negocierile COP şi la dezbaterea politică, în condiţiile în care actualul deceniu este considerat decisiv pentru salvarea obiectivelor Acordului de la Paris din 2015, care vizează limitarea încălzirii globale la cât mai mult mult sub 2°C şi, dacă este posibil, la 1,5°C.
Această publicaţie apare într-un moment în care reprezentanţi din întreaga lume se întâlnesc la Bonn pentru a face să avanseze negocierile privind clima înaintea conferinţei COP29, programată să aibă loc la Baku la sfârşitul anului (11-22 noiembrie).
Încălzirea globală este rezultatul emisiilor de gaze cu efect de seră - cauzate în principal de utilizarea masivă a combustibililor fosili (petrol, gaze, cărbune) - care au atins niveluri record: aproximativ 53 de miliarde de tone de echivalent CO2 pe an în perioada 2013-2022. Numai pentru anul 2022, bilanţul este de 55 de miliarde de tone.
Oamenii de ştiinţă indică şi un alt efect: mai puţină răcire cauzată de particulele poluante din aer, care reflectă soarele şi permit formarea anumitor nori.
UN DECENIU ESENŢIAL
Bugetul rezidual de carbon - marja de manevră, exprimată în termeni de cantitate totală de CO2 care ar mai putea fi emisă cu o şansă de 50% de a limita încălzirea globală la 1,5°C - se topeşte. Acest "buget" este în prezent de numai aproximativ 200 de miliarde de tone, echivalentul a aproximativ cinci ani de emisii în ritmul actual, faţă de 250 de miliarde de tone în ultima ediţie a studiului, în urmă cu un an.
"Acesta este un deceniu critic", scriu autorii. "Este de aşteptat ca încălzirea globală de 1,5°C să fie atinsă sau depăşită în următorii 10 ani", în absenţa unei răciri.
"Dar acesta este, de asemenea, deceniul în care s-ar putea aştepta ca emisiile globale să atingă un nivel maxim şi să înceapă să scadă substanţial", subliniază ei. În ciuda nivelurilor record atinse, rata de creştere a emisiilor de CO2 a încetinit, de fapt, în acest deceniu, comparativ cu anii 2000.
Raportul conţine "un pic de optimism", spune Piers Forster de la Universitatea Leeds, autorul principal al studiului. "Emisiile de gaze cu efect de seră cresc într-un ritm mai lent decât în anul 2000, dar ele continuă să crească", astfel că "vor continua concentraţiile lor să crească, la fel şi încălzirea", a explicat pentru AFP Pierre Friedlingstein, de la Universitatea din Exeter. "Trebuie să le reducem la zero emisii nete", a subliniat el.
- Te-ar putea interesa si:
- 2025 a fost al treilea cel mai cald an înregistrat vreodată în lume, conform specialiștilor
- Anul 2026 ar putea fi cu peste 1,4 grade Celsius mai cald comparativ cu perioada 1850-1900...
- Mii de gheţari, ameninţaţi cu dispariţia în fiecare an din cauza schimbărilor climatice. Care este...
