Potrivit NASA, cercetatorii din misiunile Voyager 1 si 2 au folosit observatiile despre razele cosmice galactice pentru a calcula presiunea totala a particulelor in extrema sistemului nostru solar, aflata la 14.5 miliarde de km distanta de Terra. Cu ajutorul acestor date, cercetatorii pot intelege modul in care Soarele interactioneaza cu imprejurimile sale.
Navele spatiale Voyager au masurat pulsatiile Soarelui, ce includ emisii solare ce s-au combinat si au trecut dincolo de granita dintre regiunea influentata de Soare si spatiul interstelar, scrie Gizmodo. Rezultatele au fost publicate in Jurnalul Astrofizic, scrie Science Alert.
Citeste si: Sonda Voyager 2 a parasit Sistemul Solar. NASA: "Ceva ciudat s-a petrecut in jurul zilei de 5 noiembrie"
Din moment ce ambele misiuni Voyager se aflau pe o parte si cealalta a granitei in acest timp, cercetatorii au putut calcula proprietatile tulburarii, precum si alte proprietati nemasurate pana acum ale regiunii.
“Sunt atat de recunoscator pentru sincronizare,” a declarat Jamie Rankin, autorul principal al studiului si cercetator in cadrul Universitatii Princeton. “Daca nu am fi avut misiuni Voyager in acele medii diferite, atunci nu am fi putut realiza acest lucru si daca Soarele nu ar fi avut un eveniment atat de important in acel moment, nici atunci nu am fi putut face asta.”
Citeste si: Un satelit fara motor va ajunge in spatiu saptamana viitoare. Cum e propulsat
Particulele Soarelui influenteaza o regiune numita heliosfera, ce include sistemul solar si spatiul de dupa Neptun. Dupa o regiune numita “socul terminal” (in care particulele se misca mai incet decat viteza locala a sunetului), incepe o zona cu densitate mai scazuta, numita helioteaca. Dincolo de ea exista heliopauza, ce separa particulele mai lente de particulele mediului interstelar. Particulele Soarelui au ajuns pana in aceasta ultima zona, potrivit datelor cercetatorilor.
La finalul anului 2012, tulburarea a fost inregistrata de Voyager 1, dupa care a trecut de Voyager 2 dupa 130 de zile, in helioteaca, precum un “tsunami”, sustine Rankin. Dupa acel punct, valul a fost retransmis de heliopauza in spatiul interstelar, intr-o forma similara, dar cu efecte diferite asupra particulelor locale. Pana in acel moment, proprietatile heliotecii nu au putut fi studiate.
Citeste si: Geamanul pierdut al Soarelui a fost descoperit! La ce distanta se afla de sistemul nostru solar
“E un rezultat stiintific serios, si cred ca e prima data cand am vazut acest eveniment corelat,” a declarat Herbert Funsten, cercetator in cadrul Laboratorului National Los Alamos, ce nu a fost implicat in proiect.
Navele Voyager 1 si 2 au fost lansate in 1977 si se afla acum la 22.1 miliarde, respectiv 18.2 miliarde de km distanta de Terra.
- Te-ar putea interesa si:
- Vehiculul Curiosity a descoperit fluctuatii neobisnuite de oxigen pe Marte
- Tot ce stim despre forma Universului ar putea fi gresit. Ce au descoperit cercetatorii
- Nava Voyager 2 a transmis primul mesaj din spatiul interstelar. Ce date au primit cercetatorii NASA
