O ameninţare "fără precedent" pentru sănătatea umană: schimbările climatice şi arderea combustibililor fosili nu afectează doar mediul înconjurător, ci sunt totodată din ce în ce mai periculoase - şi mortale - pentru oameni, după cum detaliază un raport anual de referinţă publicat în revista The Lancet, informează AFP.
Căldură ucigaşă
Este marea noutate adusă de ediţia 2025 a raportului Lancet Countdown, publicat în fiecare an de această prestigioasă revistă medicală despre riscurile generate de schimbările climatice asupra sănătăţii. Pentru prima dată, autorii au stabilit numărul deceselor direct provocate de căldură în ultimii ani.
Potrivit acestora, 546.000 de decese pe an, în medie, au fost cauzate de căldură între 2012 şi 2021, în principal în Africa, Orientul Mijlociu şi Asia de Sud, în contextul în care episoadele de caniculă se accelerează din cauza schimbărilor climatice.
Acest număr depăşeşte cu mai mult de jumătate (+63%) nivelul înregistrat în anii 1990.
Această creştere a deceselor este asociată în mare parte cu creşterea populaţiei mondiale. Dar dacă luăm în considerare şi acest factor, mortalitatea legată de căldură creşte totuşi cu aproape un sfert (+23%).
"Bebeluşii mai mici de un an şi persoanele de peste 65 de ani - cele mai vulnerabile grupe de vârstă - s-au confruntat în 2024 cu un număr nemaivăzut de zile de caniculă", au evidenţiat cercetătorii. Pentru aceste două categorii, durata medie de expunere a crescut de peste trei ori în ultimii 20 de ani.
O căldură excesivă poate duce la tulburări renale, boli cardiovasculare şi respiratorii, deficienţe de organe şi, uneori, la deces.
Consecinţele căldurii excesive pot fi uneori ascunse, precizează noul raport. Ea descurajează activitatea fizică şi afectează somnul din timpul nopţii, doi factori esenţiali pentru ca oamenii să aibă o bună sănătate fizică şi mintală.
Poluarea, un alt asasin
O altă concluzie importantă a raportului: influenţa tot mai mare exercitată asupra sănătăţii de poluarea aerului, accentuată totodată de schimbările climatice şi cauzată, ca şi acestea, de arderea combustibililor fosili - cărbune, gaze naturale -, care a stabilit un nou record în 2024.
Autorii raportului estimează că poluarea atmosferică asociată cu carburanţii fosili a cauzat peste 2,5 milioane de decese în 2022. Tendinţa este totuşi de scădere, datorită declinului înregistrat de utilizarea cărbunelui în ţările dezvoltate.
O altă noutate a ediţiei din 2025 a raportului: autorii au cuantificat numărul specific al deceselor cauzate de poluarea asociată cu incendiile de pădure, un fenomen devenit tot mai frecvent din cauza episoadelor de căldură şi de secetă.
"Anul 2024 a stabilit un record de 154.000 de decese asociate poluării cu particule fine provenite din fumul incendiilor de pădure", concluzionează noul raport.
Catastrofe naturale
Schimbările climatice accentuează fenomenele meteorologice "extreme": secete, furtuni, inundaţii. Acestea au provocat cel puţin 16.000 de decese în 2024, potrivit raportului.
Numai că acest număr este foarte departe de a explica pe deplin efectele profunde ale acestor fenomene asupra sănătăţii umane. Astfel de fenomene pot fi dezastruoase pentru producţia agricolă, periclitând alimentaţia adecvată pentru foarte mulţi oameni.
Accelerarea episoadelor de secetă şi de caniculă a ameninţat siguranţa alimentară pentru 124,4 milioane de persoane în 2023, potrivit raportului. Nici acest număr nu este exhaustiv, întrucât se bazează pe o analiză efectuată în 124 de ţări, în condiţiile în care în lume există aproape 200 de ţări.
Boli infecţioase
De asemenea, schimbările climatice facilitează totodată circulaţia bolilor transmise de animale, în special de către insecte, care ajung să se stabilească în regiuni ce erau, până acum, inospitaliere pentru ele.
Un exemplu grăitor este febra denga, transmisă de ţânţarul-tigru. Această insectă, altădată obligată să rămână doar în regiunile tropicale, dar care este de acum prezentă în Europa, a găsit condiţii climatice din ce în ce mai favorabile.
Din cauza creşterii temperaturilor, potenţialul global de transmitere al virusului denga a crescut cu mai mult de jumătate în raport cu anii 1950, contribuind la peste 7 milioane de cazuri înregistrate la nivel mondial în 2024.
Raportul citează şi alte insecte a căror arie de răspândire continuă să se extindă, în timp ce ele transmit boli mortale sau invalidante: căpuşa, care transmite febra hemoragică Crimeea-Congo, sau minusculul ţânţar flebotom, care transmite leishmanioza, o boală parazitară.
Raportul Lancet Countdown este redactat în fiecare an pe baza cunoştinţelor ştiinţifice generale de către 100 de cercetători internaţionali coordonaţi de University College din Londra, în colaborare cu Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS), informează Agerpres.
- Te-ar putea interesa si:
- VIDEO DIGIPEDIA ȘTIINȚĂ – Emisiune integrală: 22.05.2026. Poluarea apelor: infrastructura care...
- VIDEO DIGIPEDIA ȘTIINȚĂ – Emisiune integrală: 10.01.2025. Planeta fără întuneric: efectele ascunse...
- VIDEO DIGIPEDIA ȘTIINȚĂ – Emisiune integrală: 18.07.2025. Poluarea oceanelor: ce ascund adâncurile?
