Descarcă aplicația DIGI TV
Computer,Memory,Modules,On,Background,Of,Black,Printed,Circuit,Board

Oameni de ştiinţă japonezi au creat o „memorie universală” magnetică ultra-eficientă

Memorie calculator. Foto: Shutterstock

Oameni de ştiinţă din Japonia au creat un nou tip de memorie de calculator "universală" care este mult mai rapidă şi consumă mult mai puţină energie decât modulele de memorie folosite în cele mai bune configuraţii de calculatoare mobile şi de birou din prezent, transmite luni Live Science.

Magnetoresistive Random Access Memory (MRAM) este un tip de dispozitiv de memorie care depăşeşte limitările memoriei RAM convenţionale, care poate încetini atunci când este accesată intens din cauza capacităţii sale relativ reduse. Memoria universală este un format de stocare care îmbină viteza memoriei RAM existente şi abilitatea de a reţine informaţia fără a avea nevoie de o sursă de alimentare.

Memoria universală aşa cum este MRAM este o propunere mai bună decât componentele folosite în calculatoarele şi dispozitivele inteligente din prezent pentru că funcţionează la viteze mai mari şi poate ajunge la capacităţi de stocare mult superioare, în contextul în care oferă şi o mai bună anduranţă.

Noua tehnologie funcţionează la viteze mai mari şi are capacitatea mai mare decât modulele RAM convenţionale şi în plus rezolvă şi problema consumului de energie ridicat pentru scrierea datelor - problemă specifică unităţilor MRAM de generaţie mai veche.

Dispozitivele MRAM consumă foarte puţin în starea de standby, dar au nevoie de o cantitate mare de energie pentru a comuta direcţia vectorilor de magnetizare, utilizând astfel direcţia de magnetizare pentru a reprezenta valorile binare în computere. Din acest motiv aceste dispozitive erau considerate nefezabile pentru a fi folosite în majoritatea sistemelor de calcul şi pentru a obţine scrierea de date cu consum energetic redus. Era nevoie de o metodă mai eficientă de a comuta aceşti vectori.

Într-un studiu publicat la 25 decembrie în jurnalul Advanced Science, cercetătorii au anunţat că au creat o nouă componentă pentru a controla câmpul electric al dispozitivelor MRAM. Metoda lor necesită mult mai puţină energie pentru a schimba polaritatea, reducând necesarul de energie şi îmbunătăţind viteza la care diferitele procese sunt derulate, arată Agerpres.

Componenta prototip construită de ei a primit denumirea de "heterostructură multiferoică" ("multiferroic heterostructure") - un material feromagnetic şi unul piezoelectric, cu un strat ultrasubţire de vanadiu între ele - ce poate fi magnetizat de un câmp electric. Acest lucru este diferit faţă de alte dispozitive MRAM.

Fluctuaţiile structurale din stratul feromagnetic făceau dificilă menţinerea unei direcţii stabile de magnetizare în dispozitivele MRAM anterioare. Pentru a depăşi această problemă de stabilitate, stratul de vanadiu care separă stratul feromagnetic de cel piezoelectric acţionează ca un tampon între cele două.

Prin trecerea unui curent electric între aceste materiale, oamenii de ştiinţă au demonstrat că starea magnetică poate schimba direcţia. Materialele îşi pot menţine forma, ceea ce versiunile anterioare nu puteau face. Mai mult decât atât, starea magnetică s-a menţinut şi după ce sarcina electrică nu a mai fost prezentă în sistem, permiţând menţinerea unei stări binare stabile fără energie.

Studiul nu acoperă degradarea eficienţei de comutare în timp. Aceasta tinde să fie o problemă comună pentru o gamă largă de dispozitive electrice. Spre exemplu, o plângere comună cu privire la bateriile reîncărcabile folosite în casă este că acestea au un număr limitat de reîncărcări (aproximativ 500), după care capacitatea lor începe să se degradeze, transmite Agerpres.

În cele din urmă, noua tehnologie MRAM poate deschide calea spre calculatoare personale mai performante şi cu durata de utilizare mai mare, conform cercetătorilor niponi, pentru că noua tehnologie de comutare necesită mult mai puţină energie decât soluţiile anterioare, dispune de o rezistenţă mai mare decât tehnologiile RAM existente şi nu necesită piese mobile.

Te-ar putea interesa si:
Anul 2026 ar putea fi cu peste 1,4 grade Celsius mai cald comparativ cu perioada 1850-1900...
Înaintarea în vârstă reduce riscul de cancer? Noi cercetări răstoarnă teoriile actuale
Muzica poate contribui la reducerea riscului de demenţă cu până la 40%
Descarcă aplicația DIGI TV

Programul Zilei

Marți24.02
Miercuri25.02
Joi26.02
Vineri27.02
Sâmbătă28.02
Duminică01.03
Luni02.03
06:00 Cum au reparat asta?
06:45 Parcuri nationale
07:35 stiinta bate fictiunea
08:00 stiinta bate fictiunea
08:25 Aparitia mamiferelor
09:20 Alexander Armstrong la Palatul Buckingham
10:05 Minunile naturii
10:57 Concorde: povestea nestiuta
11:45 Taramul legendelor
12:40 Ambitii arhitecturale
13:40 Pe marginea prapastiei
14:30 Cum au reparat asta?
15:15 Parcuri nationale
16:15 stiinta bate fictiunea
16:40 stiinta bate fictiunea
17:15 Ce nu stim despre neutrin
18:10 Alexander Armstrong la Palatul Buckingham
19:05 Minunile naturii
20:00 Materiale uimitoare
20:54 Digi Portret - Constantin Dumitriu
21:00 Superconstructii antice
22:00 Citadela din Mediterana
23:00 Cele 33 de obiecte de la Auschwitz
23:55 Viata romanilor la Malaiesti
00:40 Ambitii arhitecturale
01:40 Pe marginea prapastiei
02:25 Materiale uimitoare
03:20 Creierul tau
04:15 Apocalipsa antica
05:10 Vietile scandaloase ale regilor Angliei
06:00 Cum au reparat asta?
06:45 Parcuri nationale
07:35 stiinta bate fictiunea
08:00 stiinta bate fictiunea
08:25 Ce nu stim despre neutrin
09:20 Alexander Armstrong la Palatul Buckingham
10:05 Minunile naturii
10:57 Concorde: povestea nestiuta
11:45 Taramul legendelor
12:40 Ambitii arhitecturale
13:40 Pe marginea prapastiei
14:30 Cum au reparat asta?
15:15 Parcuri nationale
16:15 Drumul
17:09 Digi Portret - Wargha Enayati
17:15 Misterul liniilor Nazca
18:10 Alexander Armstrong la Palatul Buckingham
18:54 Filler DIGIPEDIA SOS 2
18:59 Filler DIGIPEDIA SOS 2
19:05 Trenurile care au schimbat lumea
20:00 Materiale uimitoare
20:54 Digi Portret - Justin Ionescu
21:00 Creierul tau
21:54 Digi Portret - Teodor Ilincai TENOR
22:00 Apocalipsa antica
22:55 Vietile scandaloase ale regilor Angliei
23:45 O mumie adevarata
00:12 Frontierele luminii
00:50 Ambitii arhitecturale
01:50 Materiale uimitoare
02:45 Superconstructii antice
03:40 Adevaratul Lawrence al Arabiei
05:10 Vietile scandaloase ale regilor Angliei
06:00 Cum au reparat asta?
06:45 Parcuri nationale
07:35 Drumul
08:30 Misterul liniilor Nazca
09:25 Alexander Armstrong la Palatul Buckingham
10:10 Trenurile care au schimbat lumea
10:54 Amerigo Vespucci
11:45 Taramul legendelor
12:40 Ambitii arhitecturale
13:40 Pe marginea prapastiei
14:30 Cum au reparat asta?
15:15 Parcuri nationale
16:02 Filler Digipedia - APICULTURA vs MEDIU
16:08 Filler Digipedia - APICULTURA vs MEDIU
16:15 Drumul
17:08 Digi Portret - Teodor Ilincai TENOR
17:15 Ce-si spun animalele?
18:10 Alexander Armstrong la Palatul Buckingham
19:05 Trenurile care au schimbat lumea
20:00 Materiale uimitoare
21:00 Superconstructii antice
21:55 Adevaratul Lawrence al Arabiei
23:25 Vietile scandaloase ale regilor Angliei
00:00 Drumul catre Auschwitz
01:10 Ambitii arhitecturale
02:10 Pe marginea prapastiei
02:55 Dinozaurii de pe taramul inghetat
03:50 Antarctica dezvaluita
04:15 Mega inginerii: Trenuri
05:10 Vietile scandaloase ale regilor Angliei
06:00 Cum au reparat asta?
06:45 Parcuri nationale
07:35 Drumul
08:30 Ce-si spun animalele?
09:25 Alexander Armstrong la Palatul Buckingham
10:10 Trenurile care au schimbat lumea
10:55 Pe marginea prapastiei
11:45 Taramul legendelor
12:40 Ambitii arhitecturale
13:40 Pe marginea prapastiei
14:30 Marile catedrale britanice
15:15 Parcuri nationale
16:15 Drumul
17:15 O bucatica dintr-un asteroid
18:10 Alexander Armstrong la Palatul Buckingham
19:05 Trenurile care au schimbat lumea
20:00 Dinozaurii de pe taramul inghetat
21:00 DIGIPEDIA
21:30 Antarctica dezvaluita
22:00 Mega inginerii: Trenuri
22:55 Vietile scandaloase ale regilor Angliei
23:45 Film de calatorie
00:40 Ambitii arhitecturale
01:40 Pe marginea prapastiei
02:25 Dinozaurii de pe taramul inghetat
03:20 Marea cursa a motoarelor electrice
04:15 Mega inginerii: Poduri record
05:10 Vietile scandaloase ale regilor Angliei
06:00 Marile catedrale britanice
06:45 Parcuri nationale
07:35 Drumul
08:30 O bucatica dintr-un asteroid
09:25 Alexander Armstrong la Palatul Buckingham
10:10 Trenurile care au schimbat lumea
10:55 DIGIPEDIA
11:27 VOCILE OPEREI
11:45 Curajoasa misiune Apollo
12:40 Ambitii arhitecturale
13:40 Pe marginea prapastiei
14:30 Marile catedrale britanice
15:15 Parcuri nationale
16:15 Drumul
17:08 Digi Portret - Teodor Ilincai TENOR
17:15 Marele James Webb
18:10 Alexander Armstrong la Palatul Buckingham
19:05 Trenurile care au schimbat lumea
20:00 Dinozaurii de pe taramul inghetat
20:52 Digiportret - Mihail Cosuletu
21:00 Marea cursa a motoarelor electrice
22:00 Mega inginerii: Poduri record
22:55 Vietile scandaloase ale regilor Angliei
23:45 Oamenii din Vietnamul de Nord
00:40 Istorie pentru tine
01:10 Istorie pentru tine
01:40 Navigand prin lume
02:35 Supermasini
03:20 Irlanda vazuta de sus
04:10 Apocalipsa antica
05:05 in sudul Frantei
06:00 Marile catedrale britanice
06:45 Parcuri nationale
07:35 Drumul
08:30 Marele James Webb
09:25 Alexander Armstrong la Palatul Buckingham
10:10 Trenurile care au schimbat lumea
10:55 Sa intelegem Universul
12:15 Istorie pentru tine
12:45 Istorie pentru tine
13:15 Navigand prin lume
14:15 Inginerie de varf
15:10 Insulele
16:05 Din interiorul fabricii
17:10 Creierul tau
18:10 Argentina vazuta de sus
18:55 Film de calatorie
19:10 O noua perspectiva
20:00 Supermasini
20:45 Film de calatorie
21:00 Irlanda vazuta de sus
22:00 Apocalipsa antica
22:55 in sudul Frantei
23:50 Spioni printre prieteni
00:35 VOCILE OPEREI
00:55 Istorie pentru tine
01:25 Istorie pentru tine
01:55 Navigand prin lume
02:50 Supermasini
03:35 O plimbare prin Australia
04:25 inapoi in salbaticie
05:15 De la Paris spre Roma
06:00 Inginerie de varf
06:55 Insulele
07:50 Din interiorul fabricii
08:55 Creierul tau
09:50 Argentina vazuta de sus
10:35 O noua perspectiva
11:25 Legenda vs contemporan
12:15 Istorie pentru tine
12:45 Istorie pentru tine
13:15 Navigand prin lume
14:15 Inginerie de varf
15:10 Insulele
16:05 Din interiorul fabricii
17:10 Creierul tau
18:04 decembrie
18:10 Argentina vazuta de sus
18:55 Film de calatorie
19:10 O noua perspectiva
20:00 Supermasini
20:45 Film de calatorie
21:00 O plimbare prin Australia
21:53 Digi Portret - Teodor Ilincai TENOR
22:00 inapoi in salbaticie
22:47 Digi portret: RAZVAN POPOVICI
22:55 De la Paris spre Roma
23:40 Masinaria de razboi
00:10 Ukraina: inceputul Holocaustului
01:05 Istorie pentru tine
01:35 Navigand prin lume
02:30 Supermasini
03:15 Superconstructii antice
04:15 Deasupra Coreei de Sud
05:10 De la Paris spre Roma

Partenerii noștri

Galactic Giants Titan and Saturn

Cum s-ar fi format Titan, al doilea cel mai mare satelit din Sistemul Solar. NASA se pregăteşte să trimită sonda...

Cel mai mare satelit al lui Saturn, Titan, ar putea fi alcătuit din două luni diferite care s-au...