Earth,At,Night,Was,Holding,In,Human,Hands.,Earth,Day.

Oamenii de ştiinţă confirmă existenţa unei „mingi solide” în nucleul Pământului

Terra, Pământ. Shutterstock

În romanul clasic publicat de Jules Verne în 1864, ''O călătorie spre centrul Pământului'', aventurierii dornici să exploreze interiorul planetei coboară printr-un vulcan islandez într-o lume subterană vastă, populată de creaturi preistorice. Adevăratul centru al Pământului nu se compară cu această reprezentare fantezistă, iar în anumite privinţe realitatea este chiar mai dramatică, transmite Reuters.

Oamenii de ştiinţă au anunţat marţi că un studiu intensiv asupra interiorului Pământului, bazat pe comportamentul undelor seismice în timpul cutremurelor de mare intensitate, a confirmat existenţa unei structuri distincte în interiorul nucleului planetei noastre - o minge solidă extrem de fierbinte din fier şi nichel cu diametrul de aproximativ 1.350 de kilometri.

Diametrul Pământului este de aproximativ 12.750 de kilometri. Structura internă a planetei noastre alte alcătuită din patru straturi: o crustă de rocă la exterior, apoi o manta de rocă, un miez exterior din magmă şi un miez interior solid. Acest miez interior metalic, cu diametrul de aproximativ 2.440 de kilometri, a fost descoperit în anii 1930, tot pe baza undelor seismice care traversează Pământul.

Oamenii de ştiinţă au avansat în 2002 ideea că în interiorul acestui miez s-ar afla o secţiune interioară separată de restul, o structură asemănătoare cu o păpuşă Matrioşka. Echipamentele de monitorizare seismică din ce în ce mai sofisticate au confirmat acest fapt.

Cutremurele declanşează unde seismice ce străbat planeta şi pot dezvălui contururile structurii sale interioare după forma schimbătoare a undelor. Până în prezent, cercetătorii au reuşit să detecteze undele care s-au propagat de maximum două ori dintr-o parte a Pământului în cealaltă şi înapoi. În cadrul noului studiu au fost analizate unde de la 200 de seisme cu magnitudini peste 6 care au ricoşat ca nişte mingi de ping-pong de până la cinci ori în interiorul planetei.

"Este posibil să cunoaştem mai multe despre suprafaţa altor corpuri cereşti îndepărtate decât despre interiorul profund al planetei noastre", a declarat seismologul Thanh-Son Pham de la Universitatea Naţională Australiană din Canberra, autorul principal al studiului publicat în jurnalul ştiinţific Nature Communications.

"Am analizat date digitale referitoare la mişcările telurice, cunoscute sub numele de seismograme, de la cutremure mari din ultimul deceniu. Studiul nostru devine posibil datorită extinderii fără precedent a reţelelor seismice globale", a adăugat Pham.

Învelişul exterior al nucleului interior şi recent confirmata sa sferă interioară sunt suficient de fierbinţi pentru a fi topite, însă îşi menţin starea solidă, de aliaj solid fier-nichel, sub imensa presiune din centrul Pământului.

"Îmi place să mă gândesc la nucleul interior ca la o planetă din interiorul unei planete. Într-adevăr, este o minge solidă, cu dimensiunea aproximativă cu cea a lui Pluto şi ceva mai mică decât Luna", a declarat Hrvoje Tkalcic, geofizician la Universitatea Naţională Australiană şi coautor al studiului.

"Dacă am fi cumva capabili să demontăm Pământul îndepărtându-i mantaua şi miezul exterior lichid, miezul interior ar apărea strălucind ca o stea. Temperatura sa este estimată la aproximativ 5.500-6.000 grade Celsius, similară cu temperatura de la suprafaţa Soarelui", a precizat Tkalcic.

Tranziţia din partea exterioară a miezului către sfera interioară pare a fi mai degrabă treptată decât bruscă, a notat Pham. Cercetătorii au reuşit să diferenţieze cele două regiuni deoarece undele seismice au acţionat diferit între ele. "Acest lucru ar putea fi cauzat de diferite aranjamente ale atomilor de fier la temperaturi şi presiuni ridicate sau de alinierea preferată a cristalelor în creştere", a spus Pham.

Miezul interior creşte încet în dimensiune în detrimentul miezului exterior prin solidificarea materialelor topite în timp ce Pământul se răceşte treptat - aşa cum a făcut-o de la apariţia sa, în urmă cu aproximativ 4,5 miliarde de ani.

"Căldura latentă eliberată în timpul solidificării miezului interior al Pământului determină convecţia la nivelul miezului exterior lichid, generând câmpul geomagnetic al Pământului", a declarat Pham. "Viaţa pe Pământ este protejată de razele cosmice dăunătoare şi nu ar fi posibilă fără un astfel de câmp magnetic", a adăugat cercetătorul, arată Agerpres.

Te-ar putea interesa si:
NASA reduce la 1,5% riscul ca asteroidul YR4 să lovească Pământul, după ce anterior a raportat cea...
„Este aproape science fiction": Oamenii de ştiinţă spun că forma nucleului interior al Pământului...
Ce s-ar întâmpla dacă asteroidul Bennu ar lovi Pământul în 2182? Oamenii de ştiinţă estimează...

Programul Zilei

Joi01.05
Vineri02.05
Sâmbătă03.05
Duminică04.05
Luni05.05
Marți06.05
Miercuri07.05
06:00 Cele mai periculoase sosele
06:45 Ambitii arhitecturale
07:41 FILLER DIGIPEDIA SF VS REALITATE
07:45 Demolatorii de baraje
08:35 Secretele Mediteranei
09:30 O plimbare prin Australia
10:16 Filler Digipedia Special Tg. Jiu 2
10:20 Luptatorii aerului
11:05 Cel mai vechi ADN
12:30 VOCILE OPEREI
12:49 Filler Vocile Operei 1
12:55 Inginerie de varf
13:50 George W. Bush
14:45 Vacanta raw
15:10 Vacanta raw
15:35 De la Paris spre Roma
16:25 Alexander Armstrong la Palatul Buckingham
17:09 Portrete noi
17:15 Drumul
18:10 Navigand prin lume
19:05 Spectaculoasa planeta albastra
20:00 Lumea vazuta de sus
20:25 Lumea vazuta de sus
20:49 Digi Portret - Ionut Budisteanu
21:53 Portrete noi
22:00 Film de calatorie
22:15 Film de calatorie
22:30 Film de calatorie
22:45 Film de calatorie
23:00 Hemingway
23:55 Ukraina: inceputul Holocaustului
00:10 Calatoriile lui Darley
00:37 VOCILE OPEREI
00:50 Inginerie de varf
01:45 George W. Bush
02:40 Vacanta raw
03:05 Vacanta raw
03:30 De la Paris spre Roma
04:20 Alexander Armstrong la Palatul Buckingham
05:05 Drumul
06:00 Hemingway
06:55 Navigand prin lume
07:50 Spectaculoasa planeta albastra
08:45 Lumea vazuta de sus
09:10 Lumea vazuta de sus
10:30 Film de calatorie
10:45 Film de calatorie
11:00 Film de calatorie
11:15 Film de calatorie
11:30 Calatoriile lui Darley
11:55 Calatoriile lui Darley
12:25 VOCILE OPEREI
12:55 Inginerie de varf
13:50 George W. Bush
14:45 Vacanta raw
15:10 Vacanta raw
15:35 De la Paris spre Roma
16:25 Alexander Armstrong la Palatul Buckingham
17:09 Filler Vocile Operei 2
17:15 Drumul
18:10 Navigand prin lume
19:05 Spectaculoasa planeta albastra
20:00 Lumea vazuta de sus
20:30 DIGIPEDIA
21:00 DIGIPEDIA
21:30 Istorie pentru tine
22:00 Luptatorii aerului
22:45 Istorie pentru tine
23:15 Hemingway
00:50 Inginerie de varf
01:45 George W. Bush
02:40 Vacanta raw
03:05 Vacanta raw
03:30 De la Paris spre Roma
04:17 Filler Digipedia Special Tg. Jiu
04:20 Alexander Armstrong la Palatul Buckingham
05:05 Drumul
06:00 Hemingway
06:55 Navigand prin lume
07:50 Spectaculoasa planeta albastra
08:45 Lumea vazuta de sus
09:10 DIGIPEDIA
09:40 DIGIPEDIA
10:10 Istorie pentru tine
10:40 Istorie pentru tine
11:10 Luptatorii aerului
11:55 Calatoriile lui Darley
12:20 Calatoriile lui Darley
12:46 Filler Vocile Operei 2
12:52 Filler Asteroizi 2
12:55 Inginerie de varf
13:50 George W. Bush
14:45 Vacanta raw
15:10 Vacanta raw
15:35 De la Paris spre Roma
16:22 Filler Digipedia Special Tg. Jiu
16:25 Alexander Armstrong la Palatul Buckingham
17:09 Filler Vocile Operei 3
17:15 Drumul
18:07 FILLER DIGIPEDIA SF VS REALITATE
18:10 Navigand prin lume
19:01 Filler Digipedia Specia
19:05 Spectaculoasa planeta albastra
20:00 Lumea vazuta de sus
20:30 DIGIPEDIA
20:56 Filler Digipedia Specia
21:53 Portrete noi
22:00 Film de calatorie
22:15 Film de calatorie
22:30 Film de calatorie
22:45 Film de calatorie
23:00 Hemingway
00:45 Portrete noi
00:55 Inginerie de varf
01:50 George W. Bush
02:45 Vacanta raw
03:10 Vacanta raw
03:35 De la Paris spre Roma
04:20 Alexander Armstrong la Palatul Buckingham
05:05 Drumul
06:00 Hemingway
06:55 Navigand prin lume
07:46 Filler Digipedia Specia
07:50 Spectaculoasa planeta albastra
08:45 Lumea vazuta de sus
09:10 DIGIPEDIA
09:36 Filler Digipedia Specia
10:35 Film de calatorie
10:50 Film de calatorie
11:05 Film de calatorie
11:20 Film de calatorie
11:35 Calatoriile lui Darley
12:00 Calatoriile lui Darley
12:26 Filler Asteroizi 2
12:30 ZONA DE RISC.BIOCOD
12:55 Inginerie de varf
13:50 George W. Bush
14:45 Vacanta raw
15:10 Vacanta raw
15:35 De la Paris spre Roma
16:20 Filler Asteroizi 3
16:25 Alexander Armstrong la Palatul Buckingham
17:09 Filler Vocile Operei 4
17:15 Drumul
18:10 Navigand prin lume
19:05 Spectaculoasa planeta albastra
20:00 Lumea vazuta de sus
20:30 DIGIPEDIA
21:00 O plimbare prin Australia
21:46 Portrete noi
21:53 Portrete noi
22:00 O noua perspectiva
22:50 Hemingway
23:43 Portrete noi
23:50 in sudul Frantei
00:42 Digi Portret - Teodor Ilincai TENOR
00:50 Inginerie de varf
02:40 Vacanta raw
03:05 Vacanta raw
03:30 Concorde: povestea nestiuta
04:20 Alexander Armstrong la Palatul Buckingham
05:05 Materiale uimitoare
06:00 Hemingway
06:55 Navigand prin lume
07:45 Spectaculoasa planeta albastra
08:40 Lumea vazuta de sus
09:05 DIGIPEDIA
09:35 O plimbare prin Australia
10:25 O noua perspectiva
11:15 Calatoriile lui Darley
11:40 Calatoriile lui Darley
12:10 tinutul Buzaului - Lemnul
12:49 Filler Vocile Operei 4
12:55 Inginerie de varf
14:45 Vacanta raw
15:10 Vacanta raw
15:35 Concorde: povestea nestiuta
16:25 Alexander Armstrong la Palatul Buckingham
17:09 Digi Portret - Constantin Dumitriu
17:15 Materiale uimitoare
18:10 Navigand prin lume
19:05 Joanna Lumley: Marea Britanie
19:53 Digi Portret - Razvan Suma
20:00 Lumea vazuta de sus
20:25 Lumea vazuta de sus
20:49 Portrete noi
21:00 Dinozaurii de pe taramul inghetat
21:52 Digi Portret - Teodor Ilincai TENOR
22:00 Film de calatorie
22:15 Film de calatorie
22:30 Film de calatorie
22:45 Film de calatorie
23:00 Hemingway
23:55 Supravietuitor al Holocaustului
00:50 Inginerie de varf
02:40 Vacanta raw
03:05 Vacanta raw
03:30 Concorde: povestea nestiuta
04:20 Alexander Armstrong la Palatul Buckingham
05:05 Materiale uimitoare
06:00 Hemingway
06:55 Navigand prin lume
07:45 Joanna Lumley: Marea Britanie
08:35 Lumea vazuta de sus
09:00 Lumea vazuta de sus
09:25 Dinozaurii de pe taramul inghetat
10:20 Film de calatorie
10:35 Film de calatorie
10:50 Film de calatorie
11:05 Film de calatorie
11:20 Ce se intampla cu datele tale pesonale
12:15 tinutul Buzaului - Focul
12:55 Inginerie de varf
14:45 Vacanta raw
15:10 Vacanta raw
15:35 Concorde: povestea nestiuta
16:25 Alexander Armstrong la Palatul Buckingham
17:09 Digi Portret - Wargha Enayati
17:15 Materiale uimitoare
18:10 Navigand prin lume
19:05 Joanna Lumley: Marea Britanie
20:00 Lumea vazuta de sus
20:25 Lumea vazuta de sus
21:00 Dinozaurii de pe taramul inghetat
21:52 Digiportret - Mihail Cosuletu
22:00 O noua perspectiva
22:50 Hemingway
23:43 Digi Portret - Wargha Enayati
23:50 Supravietuitor al Holocaustului
00:35 VOCILE OPEREI
00:50 Minuni naturale
02:40 Vacanta raw
03:05 Vacanta raw
03:30 Constructii gigantice
04:20 Alexander Armstrong in Sri Lanka
05:05 Materiale uimitoare
06:00 Hemingway
06:55 Navigand prin lume
07:45 Joanna Lumley: Marea Britanie
08:35 Lumea vazuta de sus
09:00 Lumea vazuta de sus
09:25 Dinozaurii de pe taramul inghetat
10:20 O noua perspectiva
11:10 Dunarea salbatica
12:40 VOCILE OPEREI
12:55 Minuni naturale
14:45 Vacanta raw
15:10 Vacanta raw
15:35 Constructii gigantice
16:25 Alexander Armstrong in Sri Lanka
17:15 Materiale uimitoare
18:10 Navigand prin lume
19:05 Joanna Lumley: Marea Britanie
19:53 Digi portret: ANDREEA BORTUN
20:00 Lumea vazuta de sus
20:25 Lumea vazuta de sus
20:49 Digi Portret - Stefan Caltia
21:00 O plimbare prin Australia
21:47 Digi Portret - Teodor Ilincai TENOR
21:54 Digi Portret - Justin Ionescu
22:00 Luptatorii aerului
22:44 Digi Portret - Teodor Ilincai TENOR
22:50 Cele 33 de obiecte de la Auschwitz
23:44 Digi Portret - Teodor Ilincai TENOR
23:50 Prima lupta
00:39 Digi Portret - Dan Dinu
00:45 Minuni naturale
02:35 Vacanta raw
03:00 Vacanta raw
03:25 Constructii gigantice
04:15 Alexander Armstrong in Sri Lanka
05:05 Arome din Gabon

Partenerii noștri

uitare, femeie care cauta ceva in geanta

De ce uităm unde am pus cheile sau ochelarii? Știința neatenției e ușor de explicat

Fenomenul uitării obiectelor cotidiene, precum cheile sau ochelarii, este o experiență universală...