Descarcă aplicația DIGI TV
Antarctica a înregistrat temperaturi record/ Shutterstock

"Gaura gravitaţională" de sub Antarctica oferă o privire rară asupra interiorului profund al Terrei.Cum este remodelat câmpul gravitațional

Antarctica a înregistrat temperaturi record/ Shutterstock

O "gaură gravitaţională" de sub Antarctica oferă oamenilor de ştiinţă o privire rară asupra interiorului profund al Pământului, o înregistrare dinamică a proceselor lente care au remodelat planeta noastră timp de zeci de milioane de ani, transmite Space.com, care citează un studiu publicat în revista Scientific Reports.

Această anomalie gravitaţională este o depresiune imensă şi blândă în câmpul gravitaţional al Pământului, cunoscută oficial sub numele de Depresiune Geoidă Antarctică şi reflectă modul în care masa este distribuită în adâncul planetei, scrie Agerpres.

În noul studiu, condus de cercetătorii de la Universitatea din Florida, oamenii de ştiinţă au reconstituit modul în care această anomalie gravitaţională a evoluat în ultimii 70 de milioane de ani, dezvăluind că această caracteristică nu este o ciudăţenie trecătoare, ci o amprentă persistentă şi schimbătoare a unor curenţi lenţi şi puternici de rocă topită care se propagă la mii de kilometri sub Antarctica.

Citește și: Ce au observat oamenii de știință în jurul planetei Uranus, cu ajutorul telescopului James Webb. Noi caracteristici stranii ale câmpului său magnetic

"O fereastră către mișcările adânci ale Pământului"

Ascunsă sub calota glaciară a Antarcticii, anomalia nu este un vid, ci o semnătură, o amprentă de lungă durată a motorului intern lent al Pământului, care remodelează continuu înţelegerea noastră asupra interiorului dinamic al planetei.

"Este o fereastră către mişcările adânci ale Pământului de-a lungul a zeci de milioane de ani şi arată cum procesele care se desfăşoară mult sub picioarele noastre pot remodela câmpul gravitaţional al planetei în moduri surprinzătoare şi pe care le putem măsura astăzi", a explicat co-autorul studiului, Alessandro Forte, doctor în filosofie şi profesor de geofizică la Universitatea din Florida.

Termenul "gaură gravitaţională" poate suna alarmant, sugerând un pericol local, când, de fapt, efectul asupra oamenilor este imperceptibil: o persoană de 90 de kilograme ar cântări doar cu aproximativ 5 până la 6 grame mai puţin acolo. Din punct de vedere ştiinţific, însă, anomalia este profundă, dezvăluind modul în care materialul este aranjat în adâncul Pământului şi cum a evoluat această distribuţie de-a lungul timpului geologic, a explicat Forte.

"Ceea ce oamenii numesc 'gaură gravitaţională' nu este o gaură literală în pământ şi nu este un loc în care gravitaţia dispare. Este o depresiune foarte largă şi blândă în câmpul gravitaţional al Pământului", a spus Forte.

Citește și: Elon Musk visează la primul oraș pe Lună, capabil să se “autodezvolte”. Prioritatea SpaceX nu mai e colonizarea planetei Marte

Cum este remodelat câmpul gravitațional

Gravitaţia variază uşor pe glob, deoarece interiorul Pământului nu este uniform. Rocile mai fierbinţi care plutesc în mantaua terestră se ridică spre suprafaţă; plăcile mai reci şi mai dense ale unui fund oceanic antic se scufundă. Astfel de mişcări lente, dar masive, redistribuie masa în interiorul planetei, remodelându-i subtil câmpul gravitaţional. Acolo unde atracţia gravitaţională a Pământului este puţin mai slabă, cum ar fi în Antarctica, "suprafaţa plană" a oceanului, definită de gravitaţie, numită geoid, se află mai aproape de centrul planetei.

Dacă Pământul ar fi acoperit de un ocean perfect calm, fără valuri sau curenţi, apa s-ar aşeza în depresiunile largi definite exclusiv de gravitaţie. Depresiunea Geoidului Antarctic este una dintre acestea şi, în modelele geodinamice, este cea mai adâncă depresiune cu lungime de undă lungă de pe planetă, conform studiului.

Folosind imagini seismice ale mantalei actuale a Pământului, construite din undele cutremurelor care străbat interiorul planetei, cercetătorii au rulat modele bazate pe fizică înapoi în timp pe computere de înaltă performanţă. Deoarece oamenii de ştiinţă pot observa direct mantaua doar aşa cum există astăzi, reconstrucţia trecutului său necesită simularea modului în care rocile curg de-a lungul a milioane de ani şi testarea diferitelor presupuneri despre proprietăţi precum vâscozitatea sau cât de rezistente sunt rocile mantalei la deformare.

"Ceea ce m-a surprins cel mai mult este cât de coerentă pare a fi povestea pe termen lung. Minima gravitaţională nu este o caracteristică aleatorie, de scurtă durată", a spus Forte. "În reconstrucţiile noastre, aceasta persistă de-a lungul unei mari părţi din ultimii aproximativ 70 de milioane de ani, dar intensitatea şi geometria sa evoluează în moduri care sunt în concordanţă cu reorganizările majore ale fluxului de roci adânc sub Antarctica", a mai explicat el.

Această persistenţă este ceea ce face ca descoperirea să fie atât de interesantă. Minima gravitaţională antarctică pare să se fi intensificat cam în aceeaşi perioadă în care Antarctica a devenit un continent permanent acoperit de gheaţă, acum aproximativ 34 de milioane de ani. Momentul sugerează o ipoteză potenţial testabilă: schimbările pe lungime de undă mare în câmpul gravitaţional al Pământului ar putea modifica subtil linia de bază a nivelului regional al mării, influenţând potenţial condiţiile limită ale calotei glaciare.

Astăzi, în Depresiunea Geoidă Antarctică, suprafaţa mării definită de gravitaţie se află la aproximativ 120 de metri sub media globală - o diferenţă izbitoare în termeni geofizici. De-a lungul a milioane de ani, schimbările treptate ale peisajului gravitaţional ar putea schimba modul în care nivelul regional al mării este măsurat în raport cu uscatul.

Cu toate acestea, glaciaţia din Antarctica a fost determinată de forţe multiple, a explicat Forte, inclusiv scăderea nivelului de dioxid de carbon, schimbarea tiparelor de circulaţie oceanică şi schimbările tectonice. Deşi noul studiu nu leagă direct schimbările gravitaţionale de creşterea masei de gheaţă, acesta evidenţiază un proces intern al Pământului care a avut loc la momentul potrivit şi la scara spaţială potrivită pentru a influenţa potenţial forma suprafeţei mării.

"Studiul nostru arată cum dinamica profundă a Pământului poate remodela câmpul gravitaţional de-a lungul timpului geologic", a declarat Forte pentru Space.com. "Dacă acest lucru s-a tradus într-o influenţă măsurabilă asupra climei/gheţii este o întrebare separată care necesită modelare şi dovezi suplimentare cuplate. Acesta este, într-adevăr, următorul proiect la care lucrăm acum", a adăugat omul de ştiinţă.

Citește și: În căutarea vieţii extraterestre. O exoplanetă telurică din clasa Super-Pământurilor, aflată la 20 de ani lumină, punct de atracţie pentru cercetători

Anomaliile gravitaţionale de lungime de undă mare sunt amprente ale dinamicii interioare

Pământul are şi alte anomalii gravitaţionale mari, dar ceea ce face ca gaura gravitaţională a Antarcticii să iasă în evidenţă este neobişnuita sa amplitudine pe lungime de undă mare şi persistenţa de-a lungul a zeci de milioane de ani. În modelele care izolează semnalele conduse de manta, aceasta formează cea mai profundă depresiune gravitaţională de lungime de undă mare de pe planetă. Forte a explicat că, în funcţie de modul în care este luată în considerare forma eliptică a Pământului, datele satelitare pot arăta uneori cea mai "mare" depresiune gravitaţională din alte părţi, dar caracteristica antarctică rămâne de neegalat în semnătura sa condusă de manta.

Dincolo de Pământ, studiul are implicaţii pentru ştiinţa planetară. Anomaliile gravitaţionale de lungime de undă mare sunt amprente ale dinamicii interioare - indicii despre cum se disipează căldura de pe planetă, cum se scufundă materialul dens şi cum se ridică materialul flotant. Pe lumi precum Marte şi Venus, datele obţinute de sondele orbitale dezvăluie variaţii gravitaţionale care sugerează structuri interioare şi activitate geologică străvechi.

Pământul este unic deoarece măsurătorile gravitaţionale pot fi verificate încrucişat cu seismologia şi registrul geologic, permiţând oamenilor de ştiinţă să reconstruiască nu doar ceea ce există astăzi, ci şi cum a evoluat - iar această perspectivă evolutivă este cea mai interesantă poveste, conform lui Forte.

Citește și: O planetă solitară cu un apetit feroce, în spaţiul interstelar. Înghite până la 6 miliarde de tone de praf şi gaze cosmice pe secundă

Te-ar putea interesa si:
Un fenomen fără precedent se petrece pe Pământ. Oamenii de știință spun că nu s-a mai întâmplat de...
Omenirea a depășit deja limitele pe care Terra le poate suporta. "Pământul nu mai poate ține pasul...
Astronomii au observat coliziunea a două planete îndepărtate. Descoperirea ar putea explica...
Descarcă aplicația DIGI TV

Programul Zilei

Sâmbătă30.05
Duminică31.05
Luni01.06
Marți02.06
Miercuri03.06
Joi04.06
Vineri05.06
06:00 Genialitatea unei vieti moderne
06:55 Creierul tau
07:50 Minunile naturii
08:41 FILLER DIGIPEDIA SF VS REALITATE
08:45 O noua perspectiva
09:35 Reginele Egiptului Antic
10:30 Biografia unei legende: Churchill
11:20 Jurnalul de Stiinte
11:31 FILLER DIGIPEDIA SF VS REALITATE
11:35 DIGIPEDIA
12:02 VOCILE OPEREI
12:30 O noua perspectiva navala
13:24 Portrete noi
13:30 Ceea ce nu intelegem despre vreme
14:30 Genialitatea unei vieti moderne
15:25 Creierul tau
16:20 Portrete noi
16:27 FILLER DIGIPEDIA SF VS REALITATE
16:30 Minunile naturii
17:25 O noua perspectiva
18:15 Reginele Egiptului Antic
19:10 Biografia unei legende: Churchill
20:00 Cum sa traiesti peste 100 de ani
20:51 Portrete noi
21:00 Arome din Nordul Italiei
21:53 Portrete noi
22:00 Secretele omenirii
22:55 Hemingway
23:50 Misterul bolilor psihice
00:45 Vacanta raw
01:10 Film de calatorie
01:25 Urme din trecut
02:20 Cum sa traiesti peste 100 de ani
03:15 Cronicile unui imperiu
04:10 Cezar
05:05 Arome din Antilele Mici
06:00 Genialitatea unei vieti moderne
06:55 Creierul tau
07:50 Minunile naturii
08:45 O noua perspectiva
09:35 O noua perspectiva navala
10:30 Biografia unei legende: Churchill
11:20 Reginele Egiptului Antic
12:15 Film de calatorie
12:30 De la zero la infinit
13:24 Digi Portret - Constantin Dumitriu
13:30 Urme din trecut
14:24 Digi Portret - Wargha Enayati
14:30 Marele James Webb
15:25 Despre boomul tehnologic al Chinei
16:19 Portrete noi
16:26 Filler Digipedia Specia
16:30 Amerigo Vespucci
17:21 Filler Digipedia Specia
17:25 Proiectul Artemis
18:15 Reginele Egiptului Antic
19:10 Biografia unei legende: Churchill
20:00 Cum sa traiesti peste 100 de ani
20:52 Digiportret - Mihail Cosuletu
21:00 Cronicile unui imperiu
21:53 Digi Portret - Razvan Suma
22:00 Cezar
22:55 Arome din Antilele Mici
23:50 Eternul Pompei
00:00 Amprenta umana
01:00 Provence 1944: Operatiunea Dragonul
01:28 Digi Portret - Dan Dinu
01:35 Megainginerii: Canale
02:30 Cele mai periculoase sosele
03:15 Solutii pentru clima viitorului
04:10 Secretele omenirii
05:05 Masinaria de razboi
06:00 Marele James Webb
06:55 Despre boomul tehnologic al Chinei
07:50 Amerigo Vespucci
08:41 Filler Digipedia Specia
08:45 Proiectul Artemis
09:30 De la zero la infinit
10:25 Biografia unei legende: Churchill
11:15 Reginele Egiptului Antic
12:10 100 baloane pentru Romania
12:45 Atelierul pentru avioane
13:45 Megainginerii: Canale
14:40 Anotimpuri japoneze
15:40 Lumea vazuta de sus
16:05 Lumea vazuta de sus
16:30 Cum au reparat asta?
17:14 Digi Portret - Justin Ionescu
17:20 Luptatorii aerului
18:05 O noua perspectiva
18:53 Digi portret: ANDREEA BORTUN
19:00 Argentina vazuta de sus
19:45 Film de calatorie
20:00 Cele mai periculoase sosele
20:45 Film de calatorie
21:00 Solutii pentru clima viitorului
22:00 Secretele omenirii
22:53 Digi Portret - Stefan Caltia
23:00 Masinaria de razboi
23:52 Digi Portret - Dan Dinu
00:00 Amprenta umana
01:00 Provence 1944: Operatiunea Dragonul
01:40 Megainginerii: Diguri
02:35 Cele mai periculoase sosele
03:20 Revolutia A.I.
04:15 Concorde: povestea nestiuta
05:05 Masinaria de razboi
06:00 Anotimpuri japoneze
06:50 Lumea vazuta de sus
07:15 Lumea vazuta de sus
07:40 Cum au reparat asta?
08:25 Luptatorii aerului
09:10 O noua perspectiva
10:00 Argentina vazuta de sus
10:45 Atelierul pentru avioane
11:35 Arhitectura antica
12:28 Film de calatorie
12:45 Atelierul pentru avioane
13:45 Megainginerii: Diguri
14:40 Anotimpuri japoneze
15:40 Lumea vazuta de sus
16:05 Lumea vazuta de sus
16:30 Cum au reparat asta?
17:14 Digi Portret - Teodor Ilincai TENOR
17:20 Luptatorii aerului
18:05 O noua perspectiva
18:52 Digi Portret - Alexandru Ciubotariu
19:00 Argentina vazuta de sus
19:45 Film de calatorie
20:00 Cele mai periculoase sosele
20:45 Film de calatorie
21:00 Revolutia A.I.
22:00 Concorde: povestea nestiuta
23:00 Masinaria de razboi
00:00 Amprenta umana
01:00 Provence 1944: Operatiunea Dragonul
01:28 Digi Portret - Teodor Ilincai TENOR
01:35 Megainginerii: Tuneluri
02:30 Cele mai periculoase sosele
03:15 Marele Canion
04:10 Secretele omenirii
05:05 Masinaria de razboi
06:00 Anotimpuri japoneze
06:50 Lumea vazuta de sus
07:15 Lumea vazuta de sus
07:40 Cum au reparat asta?
08:25 Luptatorii aerului
09:10 O noua perspectiva
10:00 Argentina vazuta de sus
10:45 Atelierul pentru avioane
11:35 Arhitectura antica
12:28 Film de calatorie
12:45 Atelierul pentru avioane
13:45 Megainginerii: Tuneluri
14:40 Anotimpuri japoneze
15:40 Lumea vazuta de sus
16:05 Lumea vazuta de sus
16:30 Cum au reparat asta?
17:20 Luptatorii aerului
18:05 O noua perspectiva
19:00 Argentina vazuta de sus
19:45 Film de calatorie
20:00 Cele mai periculoase sosele
20:45 Film de calatorie
21:00 Marele Canion
21:54 Digi Portret - Teodor Ilincai TENOR
22:00 Secretele omenirii
23:00 Masinaria de razboi
00:00 Ce stim despre SS
01:00 VOCILE OPEREI
01:40 Megainginerii: Trenuri
02:35 Cele mai periculoase sosele
03:20 Descoperiri
04:15 Concorde: povestea nestiuta
05:05 Masinaria de razboi
06:00 Anotimpuri japoneze
06:55 Lumea vazuta de sus
07:20 Lumea vazuta de sus
07:45 Cum au reparat asta?
08:30 Luptatorii aerului
09:15 O noua perspectiva
10:05 Argentina vazuta de sus
10:50 Atelierul pentru avioane
11:40 Arhitectura antica
12:31 Digi Portret - Teodor Ilincai TENOR
12:38 Digi Portret - Teodor Ilincai TENOR
12:45 Atelierul pentru avioane
13:33 Digi Portret - Teodor Ilincai TENOR
13:45 Megainginerii: Trenuri
14:40 Anotimpuri japoneze
15:32 Digi Portret - Teodor Ilincai TENOR
15:40 Lumea vazuta de sus
16:05 Lumea vazuta de sus
16:30 Cum au reparat asta?
17:20 Luptatorii aerului
18:05 O noua perspectiva
18:52 Digi Portret - Teodor Ilincai TENOR
19:00 Italia vazuta de sus
19:45 Film de calatorie
20:00 Cele mai periculoase sosele
20:45 Film de calatorie
21:00 Descoperiri
22:00 Concorde: povestea nestiuta
23:00 Masinaria de razboi
00:00 Amprenta umana
01:05 Atelierul pentru avioane
01:55 Megainginerii: Poduri record
02:50 Cele mai periculoase sosele
03:35 Film de calatorie
03:50 Film de calatorie
04:06 decembrie
04:10 Om versus animal
05:05 Renasterea in arta
06:00 Anotimpuri japoneze
06:55 Lumea vazuta de sus
07:20 Lumea vazuta de sus
07:45 Cum au reparat asta?
08:30 Luptatorii aerului
09:15 O noua perspectiva
10:05 Italia vazuta de sus
10:50 Atelierul pentru avioane
11:40 Arhitectura antica
12:31 Digi portret: RAZVAN POPOVICI
12:38 decembrie
12:45 Atelierul pentru avioane
13:33 decembrie
13:39 decembrie
13:45 Megainginerii: Poduri record
14:40 Lumi disparute: Nabateenii
15:40 Lumea vazuta de sus
16:05 Lumea vazuta de sus
16:30 Cum au reparat asta?
17:14 decembrie
17:20 Luptatorii aerului
18:05 O noua perspectiva
18:52 Portrete noi
19:00 Italia vazuta de sus
19:45 Film de calatorie
20:00 Jurnalul de Stiinte
20:10 Cele mai periculoase sosele
20:54 decembrie
21:00 DIGIPEDIA
21:29 Film de calatorie
21:44 Film de calatorie
22:00 Om versus animal
22:54 decembrie
23:00 Renasterea in arta
23:52 Portrete noi
00:00 Amprenta umana
00:56 Filler Digipedia - Medic SUA
01:00 Egregora aventura continua
01:35 Megainginerii: Diguri record
02:30 Cele mai periculoase sosele
03:15 Arome din Peloponez
04:10 Secretele omenirii
05:05 Renasterea in arta

Partenerii noștri

1560x1200px_comunicat(DIGILife-DIGIWorld-DIGIAnimalWorld) (1)

Solidaritate fără frontiere - peste 700 de angajați din 4 țări, la prima ediție europeană „DIGI Donează Viață”

Pe 27 mai, campania “DIGI Donează Viață” a atins o nouă dimensiune – prima mobilizare la scară...