Sonda spaţială Chang'e-6, având la bord primele eşantioane aduse vreodată pe Terra de pe faţa nevăzută a Lunii, a revenit cu bine marţi pe Pământ, marcând "succesul complet" al acestei misiuni, a anunţat Agenţia spaţială chineză, citată de AFP.
Datorită complexităţii sale tehnice, mai ales în ceea ce priveşte comunicaţiile, aceasta a fost una dintre cele mai ambiţioase misiuni realizate vreodată de China în spaţiu.
"La ora locală 14:07 (06:07 GMT), modulul de întoarcere al sondei Chang'e-6 a aterizat" într-o zonă deşertică din provincia Mongolia Interioară (din nordul Chinei) şi "totul funcţionează normal", a transmis într-un comunicat Agenţia spaţială chineză, transmite Agerpres.
"Această aterizare marchează succesul complet al misiunii" şi "prima aducere pe Terra a unor eşantioane prelevate de pe faţa nevăzută a Lunii", a adăugat CNSA.
Capsula chineză a efectuat o coborâre lentă cu ajutorul unei paraşute alb-roşii înainte să atingă solul şi ca un drapel chinez să fie înfipt alături de ea, potrivit imaginilor transmise de CCTV.
Faţa nevăzută a Lunii, o regiune rareori explorată
Faţa nevăzută a Lunii este o regiune rareori explorată. Ea a fost denumită astfel pentru că este invizibilă de pe Terra. Este însă foarte promiţătoare pentru cercetările ştiinţifice, întrucât caracteristicile reliefului său accidentat au fost mai puţin netezite de fluxurile de lavă străvechi decât cele de pe faţa vizibilă a Lunii.
Eşantioanele prelevate de sonda Chang'e-6, mostre de scoarţă şi roci, ar putea să îi ajute pe oamenii de ştiinţă să afle mai multe informaţii despre formarea şi istoria satelitului natural al Pământului.
Sonda chineză a fost lansată pe 3 mai de la centrul spaţial Wenchang, situat pe insula tropicală Hainan din sudul Chinei.
"Realizare inedită"
După aproximativ o lună, ea a asolizat în imensul bazin Aitken de lângă polul sudic lunar, unul dintre cele mai mari cratere de impact cunoscute din Sistemul Solar, situat pe faţa nevăzută a Lunii.
Sonda chineză a utilizat un instrument de foraj şi un braţ robotizat pentru a preleva eşantioanele. Ea a realizat şi fotografii cu scoarţa lunară şi a înfipt un drapel chinez în solul gri de pe faţa ascunsă a Lunii.
Pe 4 iunie, sonda a efectuat prima lansare reuşită din istorie de pe faţa nevăzută a Lunii, înainte de a plasa eşantioanele recoltate în interiorul unui modul aflat pe o orbită lunară. Agenţia de presă China Nouă a afirmat că această reuşită reprezintă "o realizare inedită în istoria explorării lunare".
Operaţiunea a fost într-adevăr extrem de tehnică şi de delicată. Misiunea a necesitat folosirea unui satelit-releu chinezesc pentru ca semnale sistemelor de comunicaţii să poată fi transmise de pe Terra până pe faţa nevăzută a Lunii, precum şi în sens invers.
Rivalitate chinezo-americană
China şi-a dezvoltat considerabil programele spaţiale în ultimii 30 de ani, alocând miliarde de euro în acest sector pentru a-i prinde din urmă pe liderii domeniului - Statele Unite, Rusia şi Uniunea Europeană.
Ţara asiatică a plasat în 2019 un vehicul robotizat pe faţa nevăzută a Lunii, realizând atunci o premieră mondială.
În 2020, China a adus pe Terra eşantioane prelevate de pe faţa vizibilă a Lunii şi a finalizat Baidu, sistemul său de navigaţie prin satelit.
În 2021, Agenţia spaţială chineză a reuşit să plaseze şi un robot pe planeta Marte.
Gigantul asiatic speră să lanseze prima sa misiune cu echipaj uman spre Lună până în anul 2030. De asemenea, China intenţionează să construiască o bază lunară.
Statele Unite sunt angajate într-o rivalitate cu China cu privire la programul său lunar. Washingtonul intenţionează să trimită din nou astronauţi pe Lună până în 2026 prin intermediul misiunii Artemis 3.
- Te-ar putea interesa si:
- De ce nu aterizează Artemis 2 pe Lună. Misiunea este una de referință din alte motive
- Meniul echipajului Artemis 2. De la 189 de feluri de mâncare la secretul „fără firimituri”. Cum îşi...
- Astronomii au observat coliziunea a două planete îndepărtate. Descoperirea ar putea explica...
