Pământul se rotește din ce în ce mai încet, iar cauza este legată direct de schimbările climatice provocate de activitatea umană. Potrivit unui nou studiu realizat de cercetători de la Universitatea din Viena și ETH Zurich, ritmul actual de încetinire a rotației Terrei este fără precedent în ultimii 3,6 milioane de ani.
Schimbarea este extrem de mică la scară umană. Zilele se prelungesc cu doar fracțiuni de milisecundă, însă oamenii de știință atrag atenția că forțele implicate sunt uriașe și reflectă transformări majore ale sistemului climatic global.
Cum influențează topirea ghețarilor rotația Pământului
Ghețari, încălzire globală. Shutterstock
Potrivit cercetării citate de BBC Science Focus, topirea accelerată a calotelor glaciare și a ghețarilor din regiunile polare redistribuie cantități enorme de apă pe suprafața planetei.
Apa care era stocată sub formă de gheață la poli ajunge în oceane și se răspândește către zonele apropiate de ecuator. Acest transfer de masă modifică distribuția greutății pe planetă și încetinește rotația Pământului. Cercetătorii au calculat că durata zilei crește în prezent cu aproximativ 1,33 milisecunde pe secol din cauza acestui fenomen.
O schimbare fără egal în istoria recentă a planetei
Pentru a înțelege dacă un astfel de proces s-a mai produs în trecut, echipa de cercetare a analizat date geologice care acoperă ultimii 3,6 milioane de ani.
Oamenii de știință au studiat fosilele unor microorganisme marine numite foraminifere bentonice, ale căror cochilii păstrează informații despre nivelul mărilor și oceanelor din trecut. Cu ajutorul unui algoritm de inteligență artificială special conceput pentru interpretarea unor date atât de vechi, cercetătorii au reușit să reconstruiască evoluția rotației Pământului pe perioade foarte lungi.
Concluzia a fost clară. Ritmul actual al schimbărilor nu are precedent în întreaga perioadă analizată.
Echivalentul unui cutremur devastator
Dimensiunea fenomenului este greu de imaginat. Profesorul Benedikt Soja, coautor al studiului, explică: „O asemenea modificare a duratei zilei necesită o redistribuire uriașă a masei, de ordinul a 1.000 de gigatone mutate de la poli către oceane. Pentru a vizualiza această cantitate, imaginați-vă un cub solid de gheață amplasat peste New York, cu o înălțime de 10 kilometri, mai mare decât Everestul”.
La rândul său, cercetătorul Mostafa Kiani Shahvandi a comparat energia implicată cu cea eliberată de un cutremur de magnitudine 9 „Schimbarea energiei de rotație a Pământului este echivalentă cu un cutremur de magnitudine 9,0”, a explicat acesta.
Schimbările climatice ar putea depăși influența Lunii
Oras, incalzire globala. Shutterstock
În mod normal, rotația Pământului este influențată de mai mulți factori, inclusiv atracția gravitațională exercitată de Lună.
Însă cercetătorii avertizează că, dacă emisiile de gaze cu efect de seră vor continua să crească și topirea ghețarilor se va accelera, schimbările climatice ar putea deveni până la sfârșitul secolului principalul factor care modifică durata zilei, depășind chiar și influența satelitului natural al Pământului.
Citește și: Cum a ajuns apa pe Terra? Cea mai nouă teorie a cercetătorilor
De ce contează câteva milisecunde
La prima vedere, o diferență de o milisecundă pare nesemnificativă. Totuși, sistemele moderne de navigație și comunicații depind de măsurători extrem de precise ale timpului. „Deși o milisecundă pare infimă, acest efect este esențial pentru sincronizarea extrem de precisă necesară sistemelor GPS și navigației spațiale”, a explicat profesorul Soja.
Mai mult decât atât, modificarea rotației planetei este doar un simptom al unor schimbări mult mai ample: creșterea nivelului mărilor, fenomene meteorologice extreme și presiuni tot mai mari asupra ecosistemelor.
Poate cea mai impresionantă concluzie a studiului este că influența omenirii asupra planetei a ajuns la un nivel fără precedent. „Cel mai important lucru pe care îl arată această cercetare este că influența umană asupra sistemului terestru a devenit atât de profundă încât modificăm chiar și modul în care se rotește Pământul”, a declarat profesorul Benedikt Soja.
În prezent, cercetătorii analizează și alte procese generate de activitatea umană, precum epuizarea rezervelor de apă subterană și modificările circuitului apei în natură, pentru a înțelege mai bine cât de mult schimbăm, fără să ne dăm seama, funcționarea planetei pe care trăim.
- Te-ar putea interesa si:
- Ce oră este pe Lună? O chestiune crucială pe care oamenii de știință o analizează
- VIDEO DIGIPEDIA ȘTIINȚĂ – Emisiune integrală: 6.02.2026. Geografia, o experiență de învățare...
- Pământ şi Marte sunt vecine, dar s-au format în mod diferit. „O adevărată muncă de detectiv să afli...
