De sute de ani, oamenii se întreabă de ce Marte are celebra sa culoare roșiatică. Chiar și privită cu ochiul liber, „Planeta Roșie” se distinge clar prin nuanța sa ruginiu-intensă, una dintre cele mai recognoscibile trăsături ale sale.

Până de curând, explicația acceptată de comunitatea științifică era relativ simplă. Culoarea ar proveni de la hematit, un mineral oxidic de fier (al cărui nume vine din grecescul haima, „sânge”), prezent și pe Pământ. Conform acestei teorii, rocile marțiene s-ar fi oxidat lent, în condiții extrem de uscate, în timpul așa-numitei perioade „Amazoniene”, începută acum aproximativ 3 miliarde de ani. Procesul ar fi similar cu formarea ruginii pe Pământ, oxizi și hidroxizi de fier care dau acea nuanță roșiatică.

Însă un nou studiu vine să pună sub semnul întrebării această ipoteză, scrie BBC Science Focus.

Citește și: „O comoară unică” a fost descoperită de roverul Perseverance pe Marte. „Texturi pe care nu le-am mai întâlnit vreodată”

O nouă explicație pentru culoarea planetei Marte e un mineral bogat în apă

O echipă internațională de cercetători, analizând date colectate de mai multe sonde spațiale, inclusiv Mars Reconnaissance Orbiter (NASA), Mars Express și ExoMars (ESA), alături de măsurători realizate de roverele NASA de pe suprafața planetei, a ajuns la o concluzie diferită.

Rezultatele sugerează că un alt mineral, numit ferrihidrit, ar putea fi adevărata sursă a culorii roșii a lui Marte. Ferrihidritul este un oxihidroxid de fier bogat în apă, mult mai instabil pe Pământ, dar aparent extrem de persistent pe Marte.

Analiza arată că acest mineral este răspândit în praful marțian și, foarte probabil, și în straturile de rocă de sub suprafață.

Pentru a verifica ipoteza, cercetătorii au realizat teste de laborator folosind un amestec sintetic de minerale marțiene, compus din bazalt și ferrihidrit. Rezultatul a fost surprinzător. Acest amestec a corespuns mult mai bine observațiilor spectrale făcute din orbită și de la sol decât modelele bazate pe hematit.

Diferența este esențială, pentru că ferrihidritul se formează doar în prezența apei și a oxigenului capabile să reacționeze cu fierul. Astfel de condiții sunt rare pe Marte în prezent, unde mediul este extrem de rece și uscat, dar ar fi putut exista în trecutul îndepărtat al planetei.

Citește și: Descoperirea care arată că Marte ar fi fost foarte asemănătoare Terrei

Un indiciu despre Marte de altădată

Pe Pământ, ferrihidritul se transformă rapid în oxizi de fier mai stabili, precum hematitul. Însă pe Marte, spun cercetătorii, acest mineral ar fi putut supraviețui aproape neschimbat timp de miliarde de ani, odată format.

Această descoperire nu doar că schimbă modul în care înțelegem culoarea Planetei Roșii, ci oferă și un indiciu important despre istoria sa climatică. Dacă ferrihidritul este responsabil pentru nuanța roșiatică a lui Marte, atunci planeta ar fi avut, cândva, mai multă apă decât se credea anterior.

Cu alte cuvinte, roșul lui Marte nu ar fi doar un semn al uscăciunii și oxidării, ci și o amprentă tăcută a unui trecut mai umed și poate mai prietenos cu viața.

Te-ar putea interesa si:

Descoperire inedită a roverului Curiosity, pe suprafaţa lui Marte: un număr surprinzător de mare de...

Astronomii au observat coliziunea a două planete îndepărtate. Descoperirea ar putea explica...

"Gaura gravitaţională" de sub Antarctica oferă o privire rară asupra interiorului profund al...

• Etichete:
planete , marte