O dietă nordică bogată în pește, legume, afine, ovăz și leguminoase poate fi un aliat important pentru prevenirea efectelor diabetului de tip 2 și ale afecțiunilor ficatului, arată un studiu recent realizat de cercetători suedezi.
Disfuncția metabolică asociată bolii hepatice steatozice (MASLD) apare atunci când excesul de grăsime se acumulează în ficat, fără legătură directă cu consumul de alcool. În Marea Britanie, această boală este în creștere, afectând aproximativ unul din cinci adulți, însă majoritatea cazurilor rămân nediagnosticate.
Un studiu suedez, care a urmărit peste 100 de participanți, a arătat că dieta nordică a redus grăsimea din ficat cu peste 20% la persoanele cu diabet de tip 2 și a îmbunătățit semnificativ controlul glicemiei. De asemenea, jumătate dintre cei diagnosticați cu MASLD au intrat în remisie, iar nivelul colesterolului „rău” s-a redus, contribuind și la menținerea unei greutăți corporale sănătoase.
„Dieta nordică a oferit cele mai bune rezultate în cazul participanților cu diabet și la cei cu steatoză hepatică non-alcoolică. Este impresionant cum o alimentație echilibrată poate influența atât nivelul de grăsime din ficat, cât și glicemia și inflamația”, explică profesorul Ulf Risérus, coautor al studiului, potrivit Daily Mail.
Diferența față de alte diete constă și în faptul că participanții au putut mânca cantități nelimitate din alimentele recomandate, ceea ce face dieta mai ușor de respectat pe termen lung. Totodată, beneficiile ar putea fi legate de consumul ridicat de ovăz și pâine integrală, dar și de reducerea consumului de unt.
Ce ai voie să mănânci dacă alegi să adopți dieta nordică
În cadrul acestei diete, se pune accent pe consumul de pește gras, precum somon, hering sau macrou, surse importante de acizi grași omega-3. Legumele rădăcinoase (morcovi, sfeclă, napi), varza, broccoli și alte legume cu frunze verzi sunt nelipsite, alături de fructe de pădure precum afinele, murele sau coacăzele, bogate în antioxidanți, scrie Forbes Health.
De asemenea, cerealele integrale, în special ovăzul, orzul și pâinea integrală, sunt consumate zilnic, iar leguminoasele, precum mazăre, linte, fasole, sunt surse esențiale de proteine vegetale. În același timp, dieta nordică recomandă, de asemenea, consumul moderat de lactate fermentate, cum ar fi iaurtul și chefirul, și limitează grăsimile saturate, untul și produsele procesate, în favoarea uleiului de rapiță sau al altor grăsimi sănătoase.
