Intr-un interviu acordat pentru „The Guardian”, Inger Andersen, directorul executiv al Programului ONU pentru Mediu, explica foarte clar situatia actuala. Aceasta spune ca, mai mult ca oricand, in ultima vreme, umanitatea a facut prea multa presiune asupra naturii. Consecintele se vad in fiecare zi. Oamenii de stiinta, de asemenea, au mentionat ca focarul Covid-19 a fost un „avertisment clar", daca tinem cont ca in viata salbatica existau deja exemple de boli letale mult mai grave, dar care au fost prea usor trecute cu vederea de lumea civilizata.
Oficialul ONU pentru Mediu declara in acelasi interviu ca prioritatea imediata a fost protejarea oamenilor de coronavirus si prevenirea raspandirii acestuia.
Dar raspunsul nostru pe termen lung trebuie sa abordeze pierderea habitatului si a biodiversitatii. Niciodata nu au existat atat de multe oportunitati pentru ca agentii patogeni sa treaca de la animale salbatice la oameni", a spus ea pentru The Guardian. „Eroziunea noastra continua a spatiilor salbatice ne-a adus inconfortabil de aproape de animale si plante care adapostesc boli care pot ajunge la oameni. Exista prea multe presiuni in acelasi timp asupra sistemelor noastre naturale (...) Suntem conectati cu natura, indiferent daca ne place sau nu. Daca nu avem grija de natura, nu ne putem ingriji de noi insine. Si pe masura ce ne orientam spre o populatie de 10 miliarde de oameni pe aceasta planeta, trebuie sa ne indreptam spre acest viitor inarmati cu natura ca cel mai puternic aliat al nostru.
Pe de alta parte, prof. Andrew Cunningham, de la Societatea Zoologica din Londra mentioneaza ca aparitia si raspandirea Covid-19 nu a fost doar previzibila, dar a fost prezisa [in sensul ca] va exista o alta aparitie virala din viata salbatica care ar fi o amenintare pentru sanatatea publica,
Iata concluziile oamenilor de stiinta din cadrul unui studiu realizat in 2007 despre Sars (2002-2003): Prezenta unui mare rezervor de virusuri asemanatoare lui Sars-CoV in liliecii de potcoava, impreuna cu cultura de a manca mamifere exotice din sudul Chinei, este o adevarata bomba in timp.
Profesorul Cunningham vine in sprijinul semenilor sai, mentionand ca alte boli provenite de la animale salbatice au avut rate de mortalitate mult mai mari la oameni.
Cu toate ca, poate, nu va puteti gandi in acest moment, probabil ca avem un pic de noroc cu [Covid-19]". Cred ca ar trebui sa luam acest lucru ca un avertisment clar. Este o aruncare a zarurilor.
O alta voce se alatura acestui gen de declaratii. Aaron Bernstein (Harvard, SUA) avertizeaza ca distrugerea naturii inconjuratoare si schimbarile climatice severe determina o migrare a animalelor salbatice din arealele lor firesti tot mai aproape de oameni: Asta creeaza o oportunitate pentru agentii patogeni de a intra in noi gazde . Am avut Sars, Mers, Covid-19, HIV. Trebuie sa vedem ce incearca sa ne spuna natura aici. (...) Separarea politicii de sanatate si de mediu este o amagire periculoasa. Sanatatea noastra depinde in totalitate de clima si de celelalte organisme cu care impartasim planeta.
Misterele stiintei nu se opresc aici. Daca vreti sa fiti la curent cu ultimele noutati, nu ratati editiile DIGIPEDIA cu reputatul jurnalist de stiinta, Alexandru Mironov. In fiecare vineri de la orele 21:00, pe Digi World.
- Te-ar putea interesa si:
- DIGIPEDIA: Rețeaua invizibilă – de la apeducte la AI
- Generația „six pack” sau cea sănătoasă? DIGIPEDIA explică știința mișcării la tineri - sedentarism...
- 850.000 de români și o lecție tăcută de diplomație
