O serie de roci împrăştiate pe o străveche linie a unui ţărm de pe Marte arată că Planeta Roşie ar fi fost mult mai asemănătoare Terrei decât au crezut oamenii de ştiinţă, conform unui studiu publicat în jurnalul JGR Planets, transmite Live Science.
Rocile, descoperite de roverul autonom Curiosity, aparţinând NASA, sunt neobişnuit de bogate în oxid de mangan - un compus chimic care se adaugă pe lista în creştere a dovezilor care susţin că Marte a fost odinioară o planetă care putea găzdui viaţă şi chiar ar fi dispus de niveluri de oxigen în atmosferă similare celor terestre, conform unor oameni de ştiinţă.
NASA consideră că manganul "este un erou necunoscut în evoluţia vieţii" pe Pământ. Oamenii de ştiinţă cunosc din istoria geologică a Terrei că manganul era prezent din abundenţă în roci şi în oceane înainte de apariţia primelor forme de viaţă, în urmă cu aproximativ 4 miliarde de ani şi că a deschis drumul pentru oxigen, aflat la baza existenţei vieţii pe Pământ.
Singurele modalităţi cunoscute pentru obţinerea oxidului de mangan implică, însă, fie prezenţa din abundenţă a oxigenului, fie viaţa microbiană. Însă nu există dovezi foarte clare în ceea ce priveşte prima modalitate şi nicio dovadă în ceea ce o priveşte pe a doua, condiţii în care oamenii de ştiinţă se întreabă cum ar fi putut să se formeze oxidul de mangan în rocile descoperite pe Marte.
Formarea rocilor bogate în oxid de mangan "este foarte uşoară pe Pământ din cauza abundenţei microbilor şi a oxigenului - care la rândul său are origini în viaţa microbiană - deci toate indiciile duc către viaţă", a declarat pentru Live Science coordonatorul acestui studiu, Patrick Gasda, cercetător la Los Alamos National Laboratory din New Mexico. "Desigur că nu avem dovezi ale existenţei vieţii pe Marte, deci dacă încercăm să obţinem oxigen într-un sistem complet abiotic (lipsit de viaţă n.r.), înţelegerea noastră actuală a planetei Marte nu oferă nicio explicaţie".
Roverul Curiosity a descoperit aceste roci puternic erodate în timp ce se deplasa prin craterul Gale, o albie străveche a unui presupus lac (cu diametrul de 154 kilometri), un loc pe care îl explorează încă din 2012. Instrumentul ChemCam din dotarea roverului a detectat prezenţa oxidului de mangan în interiorul rocilor după ce a vaporizat mici fragmente din acestea cu ajutorul unui laser şi a analizat norul de plasmă rezultat. Conform acestei analize, oxidul de mangan reprezintă aproape jumătate din compoziţia chimică a acestor roci.
În locaţia în care Curiosity a descoperit aceste roci, instrumentele roverului au înregistrat o schimbare de nivel de 10 până la 15 metri. Deşi este o diferenţă de nivel mică prin comparaţie cu sutele de metri pe care roverul s-a căţărat de-a lungul misiunii sale, prezenţa sa indică faptul că "ceva special s-a întâmplat în acel loc", a mai susţinut Gasda pentru Live Science. Textura rocilor pare să indice locul în care un râu se vărsa într-un lac.
"Acest lucru înseamnă că ne aflăm pe malul lacului sau în apropiere de mal", conform lui Gasda, care a precizat însă că această interpretare a sa nu este foarte sigură din cauza insuficienţei datelor. "Este însă una dintre cele mai bune ipoteze de care dispunem", a adăugat el, transmite Agerpres.
Dacă această ipoteză este corectă, aceste roci ar fi putut fi aduse în zonă de apele râului care se vărsa în lac, în mod similar rocilor bogate în oxid de mangan aflate pe malurile lacurilor puţin adânci de pe Terra.
Aceste roci reprezintă "o nouă dovadă cu privire la existenţa apei lichide în trecutul lui Marte, ceea ce este benefic pentru viaţă", a declarat şi Manasvi Lingam, astrobiolog la Florida Institute of Technology, care nu a fost implicat în această cercetare. "Acest studiu oferă noi dovezi în sprijinul ipotezei că Marte ar fi putut găzdui viaţă".
Roverul Curiosity, Marte. Profimedia
Nu toţi oamenii de ştiinţă sunt însă de acord că aceste roci ar putea reprezenta dovada unui trecut abundent în oxigen pe Marte
Conform lui Jeffrey Catalano, profesor în ştiinţe ale mediului şi ştiinţe planetare la Washington University din St. Louis, care nu a participat la studiu, prezenţa rocilor oxidate îi poate ajuta pe oamenii de ştiinţă să înţeleagă dacă Marte, la fel ca şi Pământul, a trecut printr-o "tranziţie fragmentată" de la o perioadă în care oxigenul era puţin frecvent, la o perioadă în care acesta era mult mai frecvent. "Impactul oxizilor de mangan asupra modului în care înţelegem o astfel de tranziţie a fost însă supraevaluat atât aici, cât şi în studii anterioare", a subliniat el pentru Live Science.
Jeffrey Catalano a participat la un studiu din 2022 care a ajuns la concluzia că oxidul de mangan se poate forma uşor în condiţii similare celor de pe Marte, în absenţa oxigenului atmosferic. Cercetarea, bazată pe experimente de laborator, a arătat că elemente precum clorul şi bromul, care erau prezente din abundenţă în trecutul lui Marte, pot transforma manganul dizolvat în apă în minerale de oxid de mangan. Această descoperire a oferit o alternativă la oxigen care ar putea explica existenţa unor roci precum cele nou găsite pe Marte.
"Existe câteva forme de viaţă chiar şi pe Pământ care nu au nevoie de oxigen pentru a supravieţui", a declarat Kaushik Mitra, geochimist la University of Texas din San Antonio, care a coordonat studiul din 2022. El a mai precizat că acest lucru nu înseamnă că în trecutul lui Marte nu ar fi putut exista viaţă, "ci doar probabil că nu erau forme de viaţă care aveau nevoie de oxigen"
- Te-ar putea interesa si:
- Pe Marte există vulcani latenți și o poartă deschisă către viață, arată un studiu recent
- Noi detalii despre rata de migrare a polilor Pământului: „Este o descoperire incitantă”
- Ce se află în jurul găurii negre supermasive din Calea Lactee. Noi indicii despre cum a obţinut...
