Deodată cu relaxarea restricțiilor generate de pandemia de coronavirus, tot mai mulți oameni își fac din nou curaj să călătorească și aleg avionul pentru a se deplasa rapid către diferite destinații. Unii își pun și întrebarea: "Cât de sigur este să zbori în aceste timpuri?", iar cei de la New York Times au cercetat problema pentru a veni cu răspunsuri.
În cele mai multe avioane cu un singur culoar, pasagerii respiră aer proaspăt combinat cu cel recirculat. Prin tavan pătrunde aer, iar prin gurile din apropierea podelei iese. Jumătate din acesta este scos din avion, în timp ce celălalt este filtrat și eliberat înapoi în cabină.
Cu ajutorul unor cercetători, jurnaliștii de la New York Times au simulat cum peste două milioane de particule de aer circulă prin avion și care este riscul răspândirii unor elemente virale.
Citește și: Aspirina te-ar putea proteja de coronavirus, arată un studiu israelian
Aerul este împrospătat la fiecare două-trei minute, mult mai des decât în magazine sau alte spații închise, iar asta a demonstrat că, de-a lungul timpului, nu existat des îmbolnăviri cu virusuri în timpul zborului.
Sistemele de flux de aer al aeronavelor, filtrele cu particule de înaltă eficiență (HEPA), bariera naturală a spătarului scaunului, fluxul de aer descendent și ratele de schimb de aer ridicate reduc eficient riscul transmiterii bolii la bord în perioadele normale.
Ce se întâmplă când cineva care poartă mască strănută în avion
Dacă un pasager care poartă mască strănută în timpul zborului, particulele de aer care își găsesc loc spre exterior se mixează cu cele aflate deja în cabină. Nu toate au aceeași dimensiune și cele mai multe nu sunt de natură infecțioasă, dar dacă oamenii din imediata apropiere nu ar purta mască, șansele să inhaleze particule infectate crește.
Lucrurile se schimbă dacă persoana care strănută se află la un capăt al aeronavei. Sistemul de ventilație nu permite aerului să circule de la un capăt la altul, ci este concentrat doar la câteva rânduri de pasageri. În mod constant, aerul este preluat din exterior, presurizat și transformat în aer condiționat, ce mai apoi este transportat prin conducte și ajunge să iasă prin gurile de aerisire din panoul de deasupra capului pasagerilor. Presurizarea joacă un rol cheie, căci aerul de la altitudinile de zbor nu este îndeajuns de oxigenat pentru a putea fi respirat. Filtrele HEPA curăță în mod constant mixul de aer proaspăt cu cel recirculat.
Citește și: Răsturnare de situație. Tulpina britanică a coronavirusului nu este atât de periculoasă precum se credea
Riscul în aeroport, mai mare decât în avion
Deși există un risc de infectare în avion, acesta crește în aeroport, acolo unde oamenii nu păstrează mereu distanța, îți dau măștile jos și se opresc să mănânce sau să bea și nu respectă mereu măsurile de siguranță. Acest lucru devine chiar mai complicat în aeroporturile mici care nu au nici sisteme de filtrare suplimentare.
- Te-ar putea interesa si:
- Probleme pulmonare ascunse, descoperite la copiii cu Covid de lungă durată
- Efectele negative ale carantinei din timpul pandemiei de Covid asupra creierului adolescenţilor...
- Riscul de a muri într-un avion s-a înjumătăţit la fiecare deceniu
