Cercetătorii au sugerat că un pui de somn în timpul zilei poate ajuta la protejarea sănătăţii creierului pe măsură ce îmbătrâneşte, după ce au descoperit că această practică pare să fie asociată cu un volum mai mare al creierului, relatează The Guardian, citat de news.ro.
În timp ce cercetările anterioare au sugerat că somnul prelungit ar putea fi un simptom timpuriu al bolii Alzheimer, alte lucrări au arătat că un somn scurt poate îmbunătăţi capacitatea de învăţare a oamenilor.
Acum, cercetătorii spun că au găsit dovezi care sugerează că somnul poate ajuta la protejarea împotriva micşorării creierului.
Echipa de cercetători spune că acest lucru este interesant, deoarece contracţia creierului, un proces care apare odată cu vârsta, este accelerată la persoanele cu probleme cognitive şi boli neurodegenerative, iar unele cercetări sugerează că acest lucru ar putea fi legat de problemele de somn.
"În concordanţă cu aceste studii, am găsit o asociere între somnul obişnuit în timpul zilei şi un volum total al creierului mai mare, ceea ce ar putea sugera că somnul regulat oferă o anumită protecţie împotriva neurodegenerării prin compensarea somnului slab", notează cercetătorii.
Citește și: Ce probleme de sănătate pot apărea în cazul celor care nu dorm suficient. De câte ore de somn are nevoie o persoană, pe noapte, în funcție de vârstă, de la bebeluși la pensionari
Conform jurnalului Sleep Health, cercetătorii de la UCL şi de la Universitatea Republicii din Uruguay relatează cum s-au bazat pe datele din studiul UK Biobank, care a adunat informaţii genetice, despre stilul de viaţă şi sănătate de la 500.000 de persoane cu vârste cuprinse între 40 şi 69 de ani la momentul recrutării.
Echipa a folosit date de la 35.080 de participanţi la Biobank pentru a analiza dacă o combinaţie de variante genetice care au fost asociate anterior cu somnul obişnuit în timpul zilei, declarat de către ei înşişi, sunt, de asemenea, legate de volumul creierului, de cogniţie şi de alte aspecte ale sănătăţii creierului.
Având în vedere că astfel de variante sunt stabilite la naştere şi se presupune că sunt atribuite în mod aleatoriu, abordarea permite cercetătorilor să sondeze efectul somnului asupra creierului, reducând impactul factorilor de stil de viaţă care pot influenţa obiceiurile de somn ale oamenilor şi sănătatea creierului, cum ar fi fumatul sau activitatea fizică.
Citește și: Ce spun experții: cât de des ar trebui schimbate lenjeriile de pat. Respectarea unui obicei simplu duce la un somn odihnitor și sănătos
"Este ca un fel de studiu de control randomizat natural", a declarat Victoria Garfield, doctor şi coautor al studiului de la University College London, adăugând că variantele erau destul de comune. "Ele sunt prezente la aproximativ cel puţin 1% din populaţie, ceea ce înseamnă de fapt destul de mulţi oameni".
Un pui de somn în timpul zilei ar putea proteja împotriva demenței
Într-adevăr, în timp ce la început a reieşit că participanţii care au raportat că nu dorm niciodată sau rareori în timpul zilei aveau un volum total al creierului mai mare, echipa a găsit relaţia inversă atunci când a fost luată în considerare predispoziţia genetică la somn, sugerând că descoperirea iniţială ar fi putut fi cauzată de alţi factori care au încurcat relaţia dintre somnul din timpul zilei şi dimensiunea creierului.
În general, echipa a descoperit o asociere între predispoziţia genetică la somnul obişnuit în timpul zilei şi un volum mai mare al creierului echivalent cu 2,6 până la 6,5 ani mai puţin de îmbătrânire, deşi nu a existat nicio relaţie cu performanţele cognitive, cum ar fi timpii de reacţie.
"S-ar putea ca un somn scurt în timpul zilei ... să ajute la păstrarea volumului creierului şi acesta este un lucru pozitiv, potenţial, pentru prevenirea demenţei", a declarat Garfield, adăugând că cercetările anterioare au sugerat că o durată de până la 30 de minute ar putea fi benefică.
Garfield a menţionat că există o multitudine de factori de risc care ar putea duce la demenţă, în timp ce mulţi alţi factori pot afecta, de asemenea, volumul creierului.
Mai mult, studiul se bazează doar pe date de la britanici albi, iar durata exactă a somnului asociată cu beneficiile nu este clară. De asemenea, nu este clar dacă aceleaşi beneficii ale somnului ar fi observate şi la persoanele fără predispoziţie.
Profesoara Tara Spires-Jones, preşedinta Asociaţiei Britanice de Neuroştiinţe, lider de grup la Institutul de Cercetare a Demenţei din Marea Britanie şi director adjunct al Centrului pentru Descoperirea Ştiinţelor Creierului din cadrul Universităţii din Edinburgh, a salutat studiul, deşi a spus că acesta are anumite limitări, inclusiv faptul că obiceiurile de somn raportate de participanţii la UK Biobank ar putea să nu fie în întregime exacte.
"Acest studiu este important, deoarece se adaugă la datele care indică faptul că somnul este important pentru sănătatea creierului", a spus ea.
- Te-ar putea interesa si:
- De ce nu ne putem gâdila singuri. Explicația științifică din spatele fenomenului senzorial...
- Exercițiul care nu cere sală sau echipamente, dar îți salvează sănătatea: 30 de minute de mers...
- Săritul corzii, exercițiul complet care îți transformă corpul în doar câteva minute pe zi. Ce...
