Oamenii de ştiinţă din Marea Britanie au anunţat că au identificat proteinele din noul coronavirus care sunt recunoscute de celulele T ale persoanelor expuse la SARS-CoV-2, dar care nu se infectează, oferind astfel o nouă pistă de cercetare dezvoltatorilor de vaccinuri anti-COVID-19.
Imunitatea împotriva COVID-19 reprezintă un fenomen complex şi, deşi există dovezi privind scăderea nivelului de anticorpi la şase luni după vaccinare, oamenii de ştiinţă cred că celulele T joacă şi ele un rol vital în furnizarea unei protecţii contra acestei infecţii, scrie Agerpres.
Citește și: Cât scade eficiența vaccinurilor anti-Covid Pfizer, Moderna și Johnson & Johnson. Care este cel mai rezistent în timp
Cercetătorii de la University College London (UCL) au analizat datele medicale obţinute de la 731 de angajaţi din două spitale londoneze în timpul primului val al pandemiei de COVID-19 şi au descoperit că mulţi dintre ei nu au fost testaţi pozitiv, în pofida expunerii lor foarte probabile la varianta originală a noului coronavirus.
Ei au descoperit astfel că, deşi unii dintre angajaţii sanitari nu au dezvoltat anticorpi şi nici nu au prezentat rezultate pozitive la testele PCR, au beneficiat totuşi de o reacţie puternică şi amplă a celulelor T în urma acelei expuneri probabile la virusul SARS-CoV-2.
Acest fapt sugerează mai degrabă că angajaţii sanitari nu au evitat expunerea la noul coronavirus, ci limfocitele lor de categorie T au anihilat virusul înainte de apariţia simptomelor sau de obţinerea unui rezultat pozitiv la testul PCR - un fenomen denumit "infecţie abortivă", au explicat autorii studiului.
Citește și: A fost descoperită o metodă de blocare a infecţiei cu noul coronavirus. Soluția ar putea fi folosită în cadrul viitoarelor tratamente contra acestei boli
"Ştim că anumiţi indivizi rămân neinfectaţi în ciuda faptului că au fost expuşi cel mai probabil la virus", a declarat Leo Swadling, autorul principal al acestui studiu, publicat în revista ştiinţifică Nature.
"Informaţia cu adevărat importantă este aceea că celulele T detectate la aceşti indivizi, în care virusul nu a reuşit să declanşeze cu succes o infecţie, ţintesc cu preferinţă regiuni diferite ale coronavirusului faţă de cele vizate de sistemul imunitar după infectare", a adăugat expertul britanic.
Vaccinurile actuale, care oferă o protecţie ridicată împotriva riscului de a dezvolta forme severe de COVID-19, dar care nu opresc pe deplin transmiterea virusului şi nici procesul de reinfectare, ţintesc proteina Spike a virusului SARS-CoV-2.
Celulele T nu asigură de unele singure protecția împotriva coronavirusului
În schimb, celulele T, care au dus la "infectări abortive" în cadrul studiului realizat de cercetării de la UCL, recunosc şi atacă anumite "proteine de replicare".
Cercetătorii britanici spun că, deşi astfel de celule T sunt asociate cu protecţia faţă de o infecţie detectabilă, numărul lor nu este suficient de mare pentru a asigura doar ele singure această protecţie, iar studiul de la UCL nu a cercetat dacă participanţii au beneficiat de protecţie după o nouă expunere la acest virus.
Citește și: Tratamentul care ar putea ajuta la vindecarea cancerului: terapia cu celule CAR-T
Ei au mai spus că proteinele de replicare sunt cel mai puţin vizate de mutaţiile noului coronavirus şi că expunerea la alte coronavirusuri ar putea fi motivul pentru care unii dintre angajaţii din domeniul medical beneficiază de o reacţie atât de rapidă a celulelor T.
Descoperirea înseamnă şi că un vaccin care ţinteşte acele proteine, în plus faţă de proteina Spike, ar putea fi eficient împotriva unei game largi de coronavirusuri, inclusiv împotriva variantei Delta a virusului SARS-CoV-2, devenită dominantă.
"Este un raţionament puternic pentru a include aceste proteine ca supliment pentru proteina Spike în următoarea generaţie de vaccinuri", a adăugat profesorul Leo Swadling.
- Te-ar putea interesa si:
- Administrarea ambelor doze de vaccin în acelaşi braţ declanşează un răspuns imunitar mai rapid
- Probleme pulmonare ascunse, descoperite la copiii cu Covid de lungă durată
- Un vaccin cu bacterii modificate, promiţător ca imunoterapie împotriva cancerului. Cum funcționează
