Ozzy Osbourne a murit la vârsta de 76 de ani, după ce a luptat ani întregi cu o formă rară a bolii Parkinson. Solistul trupei Black Sabbath a vorbit deschis despre afecțiunea sa în ultimii ani, menționând-o public pentru prima dată într-un interviu la „Good Morning America”, difuzat de ABC în 2019.
El și soția sa, Sharon Osbourne, au dezvăluit că artistul fusese diagnosticat cu PRKN-2, o afecțiune genetică definită de obicei ca Parkinson cu debut precoce, care evoluează mai lent decât formele tipice ale bolii. „Nu mă pricep să țin secrete”, a spus Ozzy.
Citește și: Un test de sânge ar putea detecta boala Parkinson înainte de apariţia simptomelor
Ce cauzează boala Parkinson
Potrivit Dr. Brandon Crawford, neurolog din Texas, boala Parkinson afectează în mod diferit fiecare pacient. Această tulburare neurodegenerativă afectează mezencefalul, regiunea creierului responsabilă de producerea dopaminei, o substanță care nu doar că influențează starea de bine, dar are un rol esențial în mișcare și funcționarea cognitivă.
Doar 10-15% dintre cazurile de Parkinson sunt legate clar de moștenirea genetică, a explicat medicul, în timp ce majoritatea apar dintr-o combinație de predispoziții genetice ușoare și factori de mediu. „Expunerea la toxine, traumatismele craniene, lipsa somnului sau inflamația cronică pot declanșa boala”, a spus Crawford pentru Fox News Digital.
Simptomele inițiale includ încetinirea mișcărilor și dificultăți de coordonare, tremuratul fiind un semn clasic. Alte efecte pot fi de natură digestivă (constipație, inflamații intestinale), dar și declin cognitiv. „Dopamina influențează și lobul frontal, deci afectează capacitatea de a gândi clar, de a lua decizii. În timp, acest aspect se degradează”.
Alte semne includ vorbire lentă, depresie și lipsă de motivație.
Gestionarea bolii
Deși Parkinson nu are un leac, simptomele pot fi gestionate cu medicamente care mimează efectele dopaminei. „Există momente de claritate și mobilitate mai bună, dar când efectul medicamentelor dispare, simptomele revin în forță”, a spus Crawford.
Sharon Osbourne a descris cum zilele bune ale soțului său erau adesea urmate de „zile foarte grele”.
În 2024, în emisiunea sa, „Ozzy Speaks”, de la SiriusXM, artistul a vorbit despre tratamentul cu celule stem pe care îl urma deja de câțiva ani. Fiica lui, Kelly Osbourne, declara într-un interviu din 2020 că progresul după primul tratament a fost „uluitor”.
„Vrea să se ridice. Vrea să facă lucruri. Vrea să fie din nou parte din lume”, a spus ea. „Merge mai bine, vorbește mai bine, simptomele s-au redus. Își recâștigă forța musculară”.
Citește și: Speranță pentru pacienții cu demență sau Parkinson. Un nou studiu arată ce ar putea declanșa bolile neurodegenerative
Citește și: Adevărul despre Alzheimer. Oamenii de știință au identificat ce ar putea declanșa această boală
Factori de mediu care ar putea influența evoluții bolii Parkinson
Stilul de viață al lui Ozzy Osbourne, cel al unui star rock, probabil nu a ajutat în evoluția bolii, consideră dr. Crawford.
Tulburările de ritm circadian sunt un factor de risc major: nopți nedormite, expunere la lumină artificială, mese la ore neregulate. „Biologia noastră nu e făcută să reziste la lumină artificială puternică noaptea. Studiile arată că acest tip de expunere ne dereglează complet ceasul biologic”.
Aceste dezechilibre afectează microbiomul intestinal, producția de neurotransmițători, funcția hepatică, dar și mecanismele de detoxifiere și regenerare celulară, ducând la inflamație cronică.
Alți factori din viața de rock star a lui Osbourne includ:
- Expunerea constantă la muzică foarte tare
- Consumul de substanțe
- Datul din cap violent, energic și repetitiv, ce poate cauza traumatisme cerebrale
- Expunerea la metale grele (mercur, mangan, plumb) din vechi echipamente și locații prost ventilate
„Toate acestea se adună în timp și pot avea un efect devastator asupra creierului”, a spus medicul.
- Te-ar putea interesa si:
- Leziunile la cap pot provoca modificări cerebrale permanente. Semnalul de alarmă tras de cercetători
- Bacteriile din cavitatea orală, ajunse în intestin, ar putea avea un rol în dezvoltarea bolii...
- O mutaţie genetică extrem de rară ucide celulele creierului, iar cercetătorii au aflat în sfârşit...
