Un nou studiu internaţional, publicat de Nature Neuroscience, corelează autismul cu modificări ale microbiomului prin axa intestin-creier, deschizând noi oportunităţi de tratament, transmite agenţia israeliană TPS.
Studiul, desfăşurat de o echipă internaţională de experţi în microbiom, a identificat dovezi convingătoare care corelează microbiomul intestinal cu tulburări din spectrul autismului. Cercetătorii au identificat diferenţe importante în ceea ce priveşte microbiomul indivizilor cu autism din diferite cohorte de studiu din întreaga lume, ceea ce arată că schimbările de microbiom sunt o caracteristică comună asociată autismului.
Mai mult decât atât, cercetătorii au descoperit corelaţii între modificările de microbiom şi factori imunitari, printre care şi markerul inflamator IL-6, în indivizi cu autism, scrie Agerpres.
Citește și: O fetiță de 11 ani, bolnavă de autism, are IQ mai mare decât Albert Einstein. Puștoaica își dorește să ajungă la NASA
Mai multe studii pilot privind tratamentul cu transplant fecal (sau bacterioterapie) au demonstrat capacitatea de a acţiona asupra dereglărilor de faună bacteriană intestinală specifice autismului.
Aproximativ 75 de milioane de oameni suferă de tulburări din spectrul autist. Mulţi dintre ei au probleme de a comunica şi de a interacţiona cu alţi oameni şi manifestă comportamente restrânse şi/sau repetitive. Persoanele din spectrul autist pot avea modalităţi diferite de învăţare, mişcare sau de a-şi concentra atenţia.
Substanţele chimice eliberate în intestine influenţează dezvoltarea creierului
"Corelaţia dintre modificările microbiomului şi markerii sistemului imunitar oferă informaţii valoroase despre modul în care microbiomul poate influenţa sănătatea indivizilor diagnosticaţi cu autism", a declarat Prof. Evan Elliott de la Universitatea Bar-Ilan, care a avut un rol important în acest studiu. El a adăugat că "succesul tratamentului cu microbiom fecal în modularea speciilor microbiene relevante reprezintă o cale promiţătoare pentru viitoare intervenţii terapeutice"
Substanţele chimice eliberate în intestine de microbiom influenţează dezvoltarea creierului, începând de la naştere. Studiul susţine ideea că ţintind axa intestin-creier, semnalele biochimice care se produc între tractul gastrointestinal şi sistemul nervos central pot deschide o nouă abordare terapeutică pentru un subgrup specific de indivizi cu autism. O abordare personalizată are potenţialul de a îmbunătăţi semnificativ rezultatele şi calitatea vieţii pentru indivizii din spectrul autist.
- Te-ar putea interesa si:
- Ce este memoria falsă. Cum își „inventează” creierul amintiri
- Cercetătorii au descoperit celulele creierului care îţi spun să nu mai mănânci. Cum știe creierul...
- Cea mai nouă descoperire despre microbiota intestinală. Ce au reușit să arate cercetătorii francezi...
