Cea mai mare parte a activităţii seismice detectate pe Marte de misiunea InSight arată că „Planeta Roşie nu este chiar atât de moartă”, incluzând mişcări ale magmei marţiene care sunt identice cu cele înregistrate pe Terra şi pe Venus, informează AFP.
Imaginile ce arată scoarţa aridă a planetei Marte, obţinute de sondele care au asolizat pe această planetă, sunt înşelătoare.
„Deşi activitatea vulcanică principală de pe 'Planeta Roşie' datează din urmă cu 3,5 miliarde de ani, aceasta nu este chiar atât de moartă”, a declarat Clement Perrin, fizician la laboratorul de planetologie şi geoştiinţe din cadrul Universităţii din Nantes.
Marte este chiar foarte vie, dacă se ţine cont de cutremurele periodice înregistrate la nivelul scoarţei sale începând din februarie 2019 de misiunea InSight. Seismometrul său, un instrument de înaltă precizie dezvoltat de Centrul Naţional de Studii Spaţiale (CNES) din Franţa, a fost fixat în scoarţa marţiană la peste 1.200 de kilometri distanţă de regiunea Cerberus Fossae.
Aceasta este una „dintre zonele cele mai tinere de pe Marte, cu o vechime de ordinul a 10 milioane de ani” şi „cu falii deschise, care sunt asociate unor activităţi vulcanice”, a explicat Clement Perrin, coautor al acestui studiu publicat în revista Nature şi coordonat de Simon Stahler, cercetător la Ecole Polytechnique din Zurich.
Acele fose, "veritabile canioane, lungi de mai multe sute de kilometri, late de un kilometru şi adânci tot de un kilometru", îi interesează foarte mult pe oamenii de ştiinţă. Un studiu geologic recent a arătat, cu ajutorul unor imagini obţinute de o sondă aflată pe orbita lui Marte, rămăşiţele unei activităţi vulcanice din urmă cu 50.000 - 200.000 de ani. Altfel spus, o formaţiune destul de tânără, care este similară ca vechime cu vulcanii latenţi din Franţa, a declarat Clement Perrin.
Marte. Foto: Shutterstock
Întrebări legate de magmă
Misiunea InSight aduce o nouă perspectivă asupra acestor date, precum şi confirmarea - odată cu studiul său seismic - că "Planeta Roşie" este chiar foarte vie, deşi oamenii de ştiinţă nu au descoperit până în prezent niciun vulcan activ pe suprafaţa sa.
"Înainte să ajungem pe Marte prin intermediul InSight, se spunea că planeta era aproape de sfârşitul vieţii sale, cu un nucleu care nu mai era foarte activ", a explicat cercetătorul francez. Oamenii de ştiinţă se aşteptau să găsească o planetă zguduită de "mici seisme venind cam de peste tot", semn că planeta se contractă lent, în timp ce se răceşte. Aşa cum se întâmplă în prezent cu Luna şi cu Mercur.
Însă seismometrul misiunii InSight a înregistrat complet altceva, "în principal o sursă ce arată o activitate internă a planetei". Acelaşi instrument a detectat în zona Cerberus Fossae seisme pe care cercetătorii le-au atribuit circulaţiei magmei, compusă din roci în fuziune şi aflate în scoarţa planetei Marte la adâncimi cuprinse între 15 şi 50 de kilometri.
"Deşi mai avem multe lucruri de aflat, dovada unei magme potenţiale pe Marte este interesantă", a afirmat Anna Mittelholz, cercetătoare care urmează studii post-doctorale la Politehnica din Lausanne, citată de universitatea elveţiană.
La rândul lui, profesorul Stahler se întreabă dacă "ceea ce vedem (pe scoarţa marţiană - n.r.) sunt ultimele rămăşiţe de activitate ale unei regiuni în trecut vulcanice sau dacă magma este pe cale să se deplaseze spre Est şi să producă o nouă zonă de erupţie".
Pentru a obţine răspunsuri la aceste întrebări, oamenii de ştiinţă vor avea nevoie foarte repede de un înlocuitor al misiunii InSight, al cărei seismometru urmează să îşi înceteze activitatea în lunile următoare. Panourile sale solare, acoperite de praf, nu îi mai furnizează o cantitate suficientă de electricitate pentru a îi asigura funcţionarea.
- Te-ar putea interesa si:
- Noi date susţin ipoteza existenţei apei lichide la adâncimi mari în subsolul lui Marte
- „O comoară unică” a fost descoperită de roverul Perseverance pe Marte. „Texturi pe care nu le-am...
- Trei situri de pe Marte, denumite după parcuri naturale algeriene. Explicația oamenilor de știință...
