Tessa Romero, o femeie în vârstă de 50 de ani, susține că a fost „în moarte clinică” timp de 24 de minute și a vorbit despre ce a simțit în acele momente, explicând că „moartea nu reprezintă sfârșitul”.
Jurnalistă și sociolog de profesie, Tessa povestește că a avut o experiență ieșită din comun după ce și-a lăsat fiicele la școală. Inima i s-a oprit brusc, iar timp de 24 de minute a fost considerată moartă clinic, până când echipajul medical a reușit să o resusciteze.
„Primul lucru pe care l-am simțit a fost o pace imensă”, a povestit Tessa. „Pentru prima dată, după foarte mult timp, nu mai exista nicio durere fizică sau emoțională – suferința dispăruse. M-am simțit profund ușurată, ca și cum o greutate uriașă fusese ridicată de pe umerii mei”, a spus ea, potrivit Mirror.
„Îmi amintesc că pluteam deasupra tavanului, privind în jos spre scenă. Am văzut un corp întins acolo. Era confuz, pentru că nu eram conștientă că murisem. Știam că mă simțeam vie, trează și conștientă. Dar nu înțelegeam de ce nimeni nu mă vedea sau nu mă auzea. Nu am crezut niciodată în astfel de fenomene înainte – dar când m-am trezit, am știut cu certitudine că ceea ce trăisem nu fusese un vis. A fost real. Totul în jurul meu părea diferit. Aveam un sentiment foarte ciudat, de parcă lumea ar fi fost filtrată printr-un efect de epocă. Era ca și cum timpul nu mai funcționa în același mod. Totul părea mai lent, mai dens, mai încărcat de sens”, a explicat ea.
Tessa suferise luni întregi de o boală misterioasă, fără un diagnostic clar, în ciuda numeroaselor investigații. „Corpul meu ceda, iar doctorii nu găseau o cauză clară”, a spus ea.
După episodul respectiv, a fost contactată de specialiști – chirurgi, neurologi și oameni de știință – care i-au confirmat o ipoteză revelatoare: boala ar fi putut fi o manifestare fizică a emoțiilor reprimate. „Treceam prin cea mai grea perioadă din viața mea. Uneori, ce nu exprimăm în interior ajunge să fie strigat al corpului în exterior.”
Ulterior, perspectiva Tessei asupra morții s-a schimbat radical. „Înainte, aveam o teamă profundă de moarte. O percepeam ca pe ceva întunecat, incert și dureros. După ce am trăit, am înțeles că moartea nu este un sfârșit, ci o trecere.”
„E ca și cum ai păși printr-o ușă spre un loc în care totul are sens, unde iubirea și pacea cuprind totul. Nu-mi mai este teamă. Dimpotrivă, simt o liniște profundă știind că viața continuă dincolo de ce vedem, că nu suntem singuri și că suntem iubiți infinit”, a mai spus ea.
Citește și: De ce doarme un japonez doar 30 de minute pe noapte. Face acest lucru de 12 ani încoace
