Un nou studiu australian avertizează că expunerea ridicată la nanoplastice ar putea afecta sănătatea şi funcţionarea celulelor renale, ridicând îngrijorări legate de efectele acestor particule minuscule de plastic asupra sănătăţii umane, informează Xinhua.
Cercetătorii de la Universitatea Flinders din oraşul australian Adelaide au coordonat un nou studiu pentru a afla dacă nanoplasticele se pot acumula sau pot provoca leziuni la nivelul rinichilor, principalul sistem de filtrare a sângelui din organism, potrivit unui comunicat de presă publicat marţi, transmite Agerpres.
Studiul, publicat în revista internaţională Cell Biology and Toxicology, a constatat că, în timp ce concentraţiile mai mici de nanoplastice (cu diametrul mai mic de 1 micron) au avut efecte limitate pe termen scurt privind toxicitatea imediată asupra celulelor renale, concentraţiile mai mari pot compromite sănătatea şi funcţionarea generală a celulelor, provocând modificări ale formei, supravieţuirii şi reglării celulare.
"Rezultatele indică, de asemenea, că efectele sunt influenţate nu numai de concentraţie, ci şi de compoziţia polimerului şi de dimensiunea particulelor, unele combinaţii inducând modificări celulare semnificative chiar şi la doze relativ mici", a declarat principalul coordonator al studiului, Hayden Gillings, doctorand în nanoplastice şi sănătate la Universitatea Flinders.
"Vătămarea susţinută sau repetată a celulelor renale regulatoare ar putea să deterioreze funcţia rinichilor, să reducă eficienţa filtrării, să afecteze capacitatea de golire şi să ducă la o potenţială acumulare de nanoplastice în ţesutul renal", au avertizat autorii studiului.
De asemenea, noua cercetare subliniază nevoia explorării altor efecte biologice, inclusiv o potenţială vătămare a ADN-ului şi consecinţe funcţionale pe termen lung, pentru a evalua pe deplin riscurile generate de nanoplasticele din mediu asupra sănătăţii renale şi expunerii sistemice.
Deşeurile din plastic, în creştere la nivel global, ajung şi se descompun pe uscatul şi în apa şi aerul Terrei, ducând la proliferarea microplasticelor (bucăţi mai mici de 5 milimetri) şi la poluare cu nanoplastice, care ameninţă toate formele de viaţă, au avertizat oamenii de ştiinţă, îndemnând la măsuri mai dure pentru a reduce acumularea lor în mediul înconjurător, în lanţul alimentar şi în organismele vii.
- Te-ar putea interesa si:
- Bei zilnic apă cu electroliți? 5 riscuri pe care ar trebui să le cunoști înainte să transformi...
- De ce răspunsul imun la vaccinuri diferă atât de mult de la o persoană la alta
- Rinichii, printre primii afectați de caniculă. Câtă apă trebuie să bem, de fapt, vara și la ce...
