Mulți oameni consideră că sângerarea gingiilor este o problemă minoră, care poate fi ignorată. Însă cercetările din ultimii ani arată că sănătatea orală influențează mult mai mult decât aspectul dinților. Specialiștii descoperă tot mai multe legături între bolile gingivale și afecțiuni grave precum accidentul vascular cerebral, bolile cardiovasculare, diabetul sau demența.
Potrivit unui studiu publicat la finalul anului 2025 în Neurology Open Access, persoanele care suferă de afecțiuni ale gingiilor au un risc cu 44% mai mare de accident vascular cerebral comparativ cu cei care au o sănătate orală bună. În plus, o cercetare apărută la începutul lui 2026 a arătat că folosirea regulată a aței dentare este asociată cu un risc mai mic de demență, scrie BBC Science Focus.
Ce se întâmplă, de fapt, în cavitatea bucală
Totul pornește de la microbiomul oral, comunitatea formată din sute de specii de bacterii și alte microorganisme care trăiesc pe dinți, gingii și limbă.
Dr. Zoe Brookes, coordonatoarea Grupului de Cercetare a Microbiomului Oral de la Universitatea Plymouth, explică faptul că în cavitatea bucală trăiesc aproximativ 700 de specii diferite de microorganisme. Unele sunt benefice și contribuie la digestie sau la protecția organismului, însă altele favorizează apariția cariilor, a respirației urât mirositoare și a bolilor gingivale. Atunci când periajul și folosirea aței dentare sunt neglijate, bacteriile dăunătoare încep să se înmulțească rapid.
Cum începe boala gingivală
Primul stadiu este gingivita, o inflamație a gingiilor care le face să devină roșii, umflate și sensibile.
„În formele ușoare de boală gingivală apar ulcerații microscopice care, cumulate, reprezintă o suprafață de rană de aproximativ 5 centimetri pătrați”, explică profesorul Iain Chapple, specialist în parodontologie la Universitatea din Birmingham.
Între 70 și 90% dintre oameni dezvoltă gingivită la un moment dat. Vestea bună este că această afecțiune poate fi reversibilă dacă igiena orală este îmbunătățită.
Problema apare atunci când inflamația persistă. Anumite bacterii se hrănesc cu fierul din sânge, iar sângerările gingivale le oferă mediul ideal pentru dezvoltare. Astfel se creează un cerc vicios. Inflamația favorizează bacteriile, iar bacteriile întrețin inflamația.
Dacă nu este tratată, gingivita poate evolua către parodontită, forma severă a bolii gingivale.
Parodontita afectează aproape jumătate din populația globului. În această etapă, infecția pătrunde adânc între gingie și dinte, iar în cazurile avansate poate distruge inclusiv osul care susține dinții. „În cazul parodontitei, suprafața totală a rănii este uriașă. Este comparabilă cu dimensiunea palmei unei mâini”, spune profesorul Chapple.
Acest lucru înseamnă că există o zonă extinsă de țesut inflamat și sângerând prin care bacteriile pot pătrunde direct în sânge și se pot răspândi în întregul organism.
Bacteria care îi îngrijorează pe cercetători
Problemele dentare pot semnala și alte deficiențe în organism. / Foto: Profimedia
Una dintre cele mai periculoase bacterii asociate bolii gingivale este Porphyromonas gingivalis. În mod normal, ea poate exista în cavitatea bucală fără să provoace probleme, fiind ținută sub control de bacteriile benefice. Însă atunci când echilibrul microbiomului este perturbat, această bacterie începe să se înmulțească agresiv.
Studiile arată că este prezentă în aproximativ 85% dintre probele recoltate de la pacienții cu parodontită avansată. Odată ajunsă în sânge, bacteria poate provoca inflamații în diferite organe și țesuturi.
Legătura cu bolile cardiovasculare
În ultimii ani, cercetătorii au descoperit tot mai multe dovezi care leagă Porphyromonas gingivalis de ateroscleroză și de alte afecțiuni cardiovasculare. Bacteria poate circula prin vasele de sânge și poate contribui la inflamația pereților arteriali, favorizând îngustarea și rigidizarea acestora.
Un studiu publicat în European Heart Journal în august 2025 a arătat că tratamentul intensiv al parodontitei poate încetini îngroșarea arterei carotide, unul dintre cele mai importante vase care transportă sângele către creier.
„Este una dintre cele mai solide dovezi de până acum că sănătatea orală și cea cardiovasculară sunt strâns legate”, afirmă profesorul John Deanfield, coordonatorul cercetării.
Boala gingivală și diabetul se alimentează reciproc
Relația dintre diabet și sănătatea gingiilor este una extrem de complexă. Inflamația cronică produsă de boala gingivală poate afecta pancreasul și producția de insulină. În același timp, infecțiile persistente obligă organismul să mențină un nivel ridicat al glicemiei pentru perioade îndelungate.
Pe termen lung, acest mecanism poate favoriza apariția rezistenței la insulină și, implicit, a diabetului. Pe de altă parte, persoanele cu diabet au un mediu oral mai bogat în zahăr, ceea ce facilitează dezvoltarea bacteriilor.
Cercetările sugerează că tratarea bolii gingivale la pacienții cu diabet de tip 2 poate produce beneficii comparabile cu introducerea unui medicament suplimentar pentru controlul glicemiei.
Ce legătură există cu demența
Una dintre cele mai surprinzătoare descoperiri este asocierea dintre sănătatea orală și afecțiunile neurodegenerative. Mai multe studii au identificat bacterii specifice bolii gingivale în creierul unor pacienți diagnosticați cu Alzheimer.
Specialiștii cred că inflamația cronică provocată de aceste microorganisme ar putea contribui la degradarea progresivă a țesutului cerebral. De aici și interesul tot mai mare pentru rolul microbiomului oral în prevenirea demenței.
Cum poți proteja sănătatea gingiilor
Greșeli frecvente pe care e posibil să le faci când te speli pe dinți. / Foto: Profimedia
Experții spun că boala gingivală este una dintre cele mai ușor de prevenit afecțiuni.
Pentru menținerea unui microbiom oral sănătos sunt recomandate: periajul dentar de două ori pe zi; folosirea zilnică a aței dentare; controale stomatologice regulate; reducerea consumului excesiv de zahăr; renunțarea la fumat.
Alimentația poate juca, de asemenea, un rol important. Legumele bogate în nitrați, precum spanacul și kale, favorizează dezvoltarea bacteriilor benefice. Sfecla roșie pare să aibă efecte similare, contribuind inclusiv la scăderea tensiunii arteriale.
Tot mai multe cercetări arată că sănătatea orală nu este doar o chestiune estetică. Pentru medici și stomatologi, gura începe să fie privită ca o adevărată fereastră către starea generală de sănătate a organismului. De la boli cardiovasculare și diabet până la demență, efectele unei igiene orale deficitare se pot extinde mult dincolo de cavitatea bucală.
- Te-ar putea interesa si:
- Ce se întâmplă în organism când suntem stresați. Sângele își schimbă structura în doar câteva minute
- Studiu făcut pe 130.000 de participanți, urmăriți zeci de ani. Ce efect important poate avea...
- O mutaţie genetică extrem de rară ucide celulele creierului, iar cercetătorii au aflat în sfârşit...
