Prescrierea de antidepresive unui pacient trebuie făcută de la caz la caz, în funcţie de profilul acestuia, deoarece efectele secundare ale tratamentului, cum ar fi creşterea sau pierderea în greutate, pot varia considerabil de la o persoană la alta, arată un amplu studiu publicat miercuri.
Această cercetare internaţională (Marea Britanie, Italia, Japonia), apărută în revista The Lancet, a analizat 151 de studii medicale şi 17 rapoarte ale Agenţiei americane pentru medicamente (FDA), referitoare la efectele secundare ale 30 de antidepresive, prescrise unui total de 41.937 de pacienţi (alţi 16.597 primind placebo), pe o durată mediană de 8 săptămâni, informează AFP, citată de Agerpres.
Vârsta medie a participanţilor a fost de 44,7 ani, iar circa şase din zece (62%) erau femei, precizează această meta-analiză.
În Europa şi în Statele Unite, până la 17% dintre adulţi primesc prescripţii de antidepresive. Deşi "eficace" în tratarea tulburărilor psihiatrice, aceste medicamente pot provoca diverse modificări fiziologice: creştere sau scădere în greutate, tulburări ale tensiunii arteriale sau hiponatremie (nivel prea scăzut de sodiu în sânge), reamintesc autorii.
Însă aceste efecte secundare pot determina pacientul să îşi întrerupă tratamentul, ceea ce duce la agravarea stării sale, notează cercetătorii.
Studiul publicat miercuri evidenţiază "diferenţe clinic semnificative" între efectele secundare ale acestor medicamente - utilizate în special pentru tulburările depresive, anxioase sau bipolare - asupra metabolismului, circulaţiei sanguine, frecvenţei cardiace şi tensiunii arteriale, variind atât de la un pacient la altul, cât şi de la un produs la altul.
Astfel, la circa jumătate dintre pacienţi, unele antidepresive precum maprotilina (denumire comercială Ludiomil) sau amitriptilina (Laroxyl) pot provoca o creştere semnificativă în greutate, în timp ce altele, precum agomelatina (Valdoxan), pot duce la scădere ponderală.
Au fost observate, de asemenea, creşteri ale frecvenţei cardiace.
Meta-analiza nu permite determinarea caracterului temporar sau persistent al acestor efecte fiziologice, aspect ce ar putea constitui însă punctul de plecare al unor cercetări viitoare, sugerează autorii.
În schimb, majoritatea antidepresivelor analizate "nu au prezentat efecte majore asupra funcţiei renale sau hepatice".
Rezultatele pledează pentru o actualizare a ghidurilor terapeutice, astfel încât să se ţină cont de aceste "diferenţe privind riscurile fiziologice" atunci când se alege antidepresivul prescris fiecărui pacient "în funcţie de tabloul său clinic".
Odată integrate în aplicaţii specializate, aceste informaţii ar putea facilita luarea unei decizii comune între pacient şi medic privind un tratament personalizat, sugerează autorii.
Alte efecte secundare ale antidepresivelor - precum apatia emoţională, tulburările sexuale sau gastrointestinale - nu au fost evaluate de către acest studiu.
- Te-ar putea interesa si:
- De ce răspunsul imun la vaccinuri diferă atât de mult de la o persoană la alta
- Bacteria din intestinul uman capabilă să îmbunătăţească forţa musculară. Descoperirea care poate...
- Mecanismul prin care gripa severă afectează inima, descoperit de cercetători. De ce crește numărul...
