Substanţe chimice prezente în ambalaje alimentare, materiale plastice şi articole de uz casnic din plastic, dar şi loţiuni sau şampoane, au fost asociat cu sute de mii de decese la nivel mondial cauzate de boli cardiovasculare, conform unui nou studiu citat de agenţiile Xinhua şi AFP.
Studiul a fost publicat în eBioMedicine al Lancet şi a fost condus de cercetători de la Spitalul NYU Langone din New York. Cercetarea s-a bazat pe date privind mortalitatea cardiovasculară atribuită materialelor plastice în Statele Unite, dintr-un studiu din 2024, şi estimări privind expunerea la un anumit ftalat, DEHP - Di(2-etilhexil)ftalat.
Expunerea zilnică la acest ftalat, DEHP, "ar putea fi asociată cu peste 356.000 de decese cauzate de boli de inimă la nivel mondial numai în 2018", trei sferturi dintre acestea având loc în Orientul Mijlociu, Asia de Sud şi de Est şi regiunea Pacificului, conform studiului.
Aceasta reprezintă "peste 13% din mortalitatea la nivel global cauzată de bolile de inimă în 2018 în rândul bărbaţilor şi femeilor cu vârste cuprinse între 55 şi 64 de ani", au notat autorii, menţionând că riscul este mai redus în cazul persoanelor din ţările cu venituri ridicate.
"În timp ce cercetătorii recunosc că expunerea la ftalaţi coincide cu alţi factori de risc, cum ar fi obezitatea şi tulburările metabolice, aceste constatări se adaugă dovezilor tot mai numeroase conform cărora substanţele chimice utilizate în materiale plastice vin cu riscuri grave pentru sănătate", a notat The Washington Post într-un articol referitor la acest studiu.
Ftalaţii sunt un grup de substanţe chimice care sunt adăugate plasticului pentru a-l face mai elastic, mai moale, mai flexibil.
Aceste substanţe chimice, atât de comune încât unii cercetători le-au supranumit "omniprezente", au stârnit îngrijorarea oamenilor de ştiinţă.
În studiile epidemiologice, ftalaţii au fost asociaţi cu probleme de fertilitate masculină, boli cardiovasculare, obezitate şi ADHD.
Statele Unite, spre exemplu, permit utilizarea a nouă tipuri de ftalaţi în ambalajele alimentare, potrivit The Washington Post. "Ele sunt un exemplu pentru ceea ce oamenii de ştiinţă numesc 'substanţe chimice care perturbă sistemul endocrin', care pot ajuta şi modifica hormonii din organism, cauzând multiple probleme de sănătate", se arată în articol.
Deşi studiul nu a examinat originile expunerii la DEHP, cele mai ridicate niveluri au fost identificate în ţări precum India şi China, state în care există o combinaţie între "o industrie a materialelor plastice, o reglementare precară a produselor plastice şi cantităţi mari de deşeuri de plastic", a căror "gestionare este subdezvoltată", au indicat cercetătorii.
Aceste asocieri au fost stabilite "de zeci de ani" prin studii între problemele de sănătate şi expunerea la ftalaţi prezenţi "în cosmetice, detergenţi, solvenţi, ţevi de plastic, insecticide", au amintit oamenii de ştiinţă. Deoarece "atunci când aceste substanţe chimice se descompun în particule microscopice şi sunt ingerate" ele au fost asociate cu "un risc crescut de afecţiuni, de la obezitate şi diabet până la probleme de fertilitate şi cancer".
"Evidenţiind legătura dintre ftalaţi şi o cauză majoră de deces la nivel mondial, constatările noastre contribuie la numărul mare de dovezi care arată că aceste substanţe chimice reprezintă o ameninţare semnificativă la adresa sănătăţii umane", a declarat autoarea principală a studiului, Sara Hyman, transmite Agerpres.
Autorii studiului au subliniat necesitatea unor estimări la nivel global în vederea informării negocierilor pentru un tratat internaţional împotriva poluării cu plastic. Până acum, aceste negocieri au eşuat, după o întâlnire nereuşită din decembrie la Busan, Coreea de Sud, iar o nouă sesiune este planificată pentru 5-14 august, la Geneva, notează AFP.
- Te-ar putea interesa si:
- Legătura dintre expunerea la plastic şi bolile cardiovasculare, analizată într-un nou studiu. Ce au...
- Medicii au observat un rezultat neașteptat al vaccinului anti-COVID. Nou studiu pe 1 milion de...
- Ce se întâmplă cu tensiunea ta arterială când mănânci banane. Explicațiile cardiologilor
