Alimentată de apele anormal de calde ale Mării Caraibilor, furtuna tropicală Melissa a devenit un uragan de categoria 5 şi se deplasează cu o viteză foarte mică, o combinaţie ce ar putea să îi amplifice efectele, între vânturi violente şi ploi diluviene, informează AFP.
Oamenii de ştiinţă au explicat faptul că furtunile care se intensifică rapid în timp ce stagnează asupra unor regiuni sunt în creştere pe măsură ce clima se încălzeşte.
"Marker al schimbărilor climatice"
De la stadiul de furtună însoţită de vânturi care bat cu puţin peste 110 km/h, Melissa a fost clasificată într-un interval de 24 de ore ca uragan de categoria 4, cu vânturi de 225 km/h. Apoi, ea s-a intensificat şi mai mult şi a devenit un uragan de categoria 5, nivelul maxim pe scara Saffir-Simpson.
Dintre cele cinci uragane formate în Oceanul Atlantic în acest sezon, patru s-au intensificat în această manieră spectaculoasă.
"Nu am avut foarte multe uragane în Atlantic în acest sezon, dar un număr neobişnuit de mare dintre ele au trecut printr-o fază de intensificare destul de rapidă", a declarat Kerry Emanuel, meteorolog şi climatolog la MIT.
Este dificil să se stabilească o legătură de tip cauză-efect între schimbările climatice şi evenimente specifice, dar oamenii de ştiinţă sunt mai încrezători atunci când este vorba despre tendinţe.
"Luate în ansamblu, ar putea foarte bine să fie vorba despre un marker al schimbărilor climatice", a continuat Kerry Emanuel, transmite Agerpres.
Temperaturile de la suprafaţa mărilor mai calde "injectează" mai multă energie în furtuni, furnizându-le un fel de combustibil suplimentar. Însă este nevoie de o nuanţă: de fapt, diferenţa de temperatură dintre apă şi atmosferă reprezintă elementul care determină forţa potenţială a unui uragan.
"Această încălzire atmosferică are tendinţa de a reduce intensitatea, iar creşterea temperaturii de la suprafaţa mării are tendinţa de a creşte intensitatea", a explicat David Gilford, cercetător la ONG-ul Climate Central. În general, "temperatura de la suprafaţa mării are câştig de cauză" în stabilirea intensităţii furtunilor.
Melissa a trecut peste ape cu 1,4°C mai calde din cauza schimbărilor climatice, potrivit unei prime analize realizate de Climate Central - temperaturi care au devenit de cel puţin 500 de ori mai probabile din cauza încălzirii provocate de om.
"Situaţie înfricoşătoare"
Oceane mai calde înseamnă şi furtuni cu umiditate mai mare.
"Estimăm că vor exista între 25% şi 50% de precipitaţii suplimentare în timpul unei furtuni precum Melissa din cauza schimbărilor climatice", a declarat David Gilford.
Un factor agravant este şi faptul că furtuna avansează lent, cu o viteză de doar 4,8 km/h.
Acest uragan ar trebui să aducă între 50 şi 63 de centimetri cubi de ploaie în anumite zone din Jamaica.
Jill Trepanier, expertă în climatologia uraganelor la Universitatea de Stat din Louisiana, evocă periculozitatea unor furtuni precum Melissa.
"Pot exista unde de furtună prelungită. Pot exista precipitaţii abundente într-o perioadă prelungită, iar bazinul colector nu poate să le susţină. Poate fi vorba despre viteza extremă a vânturilor pe o perioadă lungă de timp. Majoritatea infrastructurilor nu pot să reziste în faţa lor. Ar putea exista o combinaţie între aceste trei elemente", a adăugat ea.
Oamenii de ştiinţă au redactat un raport anul trecut despre furtunile stagnante, care a dezvăluit că evenimentele de acest tip din Marea Caraibilor se produc în general în octombrie, în apropierea regiunilor costiere.
În principiu, furtunile stagnante dispar pe măsură ce ele aspiră apă rece din adâncurile mării.
Melissa iese din tipare deoarece s-a intensificat în timp de stagna în aceeaşi zonă - un semnal că apa mării era atât de caldă şi căldura aerului atât de intensă, încât furtuna a evitat acest efect obişnuit de autodistrugere.
"Este o situaţie puţin cam înfricoşătoare", a declarat Jill Trepanier.
Potrivit lui James Kossin, fost climatolog la Administraţia Naţională Oceanică şi Atmosferică (NOAA) din Statele Unite, datele arată în mod clar că numărul furtunilor stagnante este în creştere.
Un factor posibil care explică acest fenomen este "amplificarea arctică" - când schimbările climatice reduc diferenţa de temperatură între latitudinile mici şi mari ale planetei noastre, ceea ce slăbeşte vânturile care, în mod normal, propulsează uraganele.
Însă cercetări suplimentare sunt necesare pentru a confirma această legătură de cauzalitate, a recunoscut James Kossin, informează Agerpres.
- Te-ar putea interesa si:
- Oceanele lumii au înregistrat cea mai caldă lună iunie din istorie. Fenomenul El Nino și încălzirea...
- În 2025, oceanele au absorbit o cantitate de căldură fără precedent în istoria acestui tip de...
- O ameninţare „fără precedent” pentru sănătatea umană. Cum ne afectează schimbările climatice
