Unele dintre cele mai protejate păduri ale lumii emit mai mult carbon decât absorb, ca urmare a unor fenomene precum exploatarea forestieră şi incendiile de vegetaţie, potrivit unui nou raport, relatează Reuters, potrivit Agerpres.
În studiul dat publicităţii miercuri, cercetătorii îşi exprimă îngrijorarea că ariile aflate sub protecţie contribuie la schimbările climatice.
Cel puţin zece păduri din Patrimoniul Mondial, emiţători de carbon în ultimele două decenii
Cel puţin zece păduri incluse incluse în Patrimoniul Mondial - inclusiv Parcul Naţional Yosemite din Statele Unite - au fost emiţători de carbon în ultimele două decenii, arată acesta.
„Faptul că şi unele dintre cele mai emblematice şi mai bine protejate păduri, precum cele din siturile incluse în Patrimoniul Mondial, pot de fapt să contribuie la schimbările climatice este alarmant şi aduce la lumină dovezi ale gravităţii acestei urgenţe climatice”, a declarat Tales Carvalho Resende, coautor al raportului şi responsabil de proiect la UNESCO.
Pădurile sunt considerate vitale pentru reducerea schimbărilor climatice datorită capacităţii lor de a funcţiona ca rezervoare de carbon. Copacii şi alte plante absorb dioxidul de carbon (CO2) şi emit oxigen, eliminând gazele cu efect de seră din atmosferă.
Pădurile incluse în Patrimoniul Mondial UNESCO din 257 de situri acţionează laolaltă ca un rezervor de carbon, conform cercetării care a analizat o perioadă cuprinsă între 2001 şi 2020. Totuşi, activităţile umane, precum exploatarea forestieră şi evenimentele intense asociate climei, cum ar fi incendiile, le împiedică să stocheze mai mult carbon decât emit - un motiv foarte serios de îngrijorare, potrivit experţilor.
Păduri emiţătoare de carbon au fost localizate și în ţări precum Indonezia, Australia şi Rusia.
Pădurile protejate au stocat aproape 13 miliarde de tone de carbon, cantitate echivalentă rezervelor de petrol din Kuweit
Anchetatori UNESCO şi cercetători din cadrul World Resources Institute (WRI) şi ai Uniunii Internaţionale pentru Conservarea Naturii (IUCN) au combinat date satelitare cu informaţii obţinute prin monitorizarea la faţa locului şi au constatat că aceste situri de patrimoniu au înregistrat o absorbţie netă anuală de 190 de milioane de tone de CO2 de-a lungul unei perioade de 20 de ani.
În decursul secolelor, pădurile au stocat aproximativ 13 miliarde de tone de carbon, cantitate echivalentă rezervelor de petrol din Kuweit, se indică în raport.
Constatările s-au bazat pe date publicate în ianuarie de jurnalul Nature Climate Change, care a cartografiat emisiile de gaze cu efect de seră şi capacitatea de absorbţie a pădurilor lumii.
Cercetătorii au folosit aceste informaţii alături de date prelevate prin monitorizarea la faţa locului a siturilor de patrimoniu pentru a înţelege ce anume pune pădurile în pericol - factori precum exploatarea forestieră, defrişările, secetele şi schimbările de temperatură.
„M-aş fi aşteptat ca toate (pădurile) să elimine carbonul din atmosferă, nu să fie emiţători de carbon”, a declarat Carlos Sanquetta, profesor de inginerie forestieră la Universitatea Federală Parana din Brazilia, pentru Reuters.
Deşi doar zece dintre pădurile protejate de UNESCO au fost indicate drept emiţătoare de carbon, potrivit raportului, şi în cazul altor situri s-au constatat traiectorii ascendente clare în ceea ce priveşte emisiile.
„Acesta este încă un semn clar că până şi pădurile pe care obişnuiam să le considerăm sigure sunt acum din ce în ce mai ameninţate”, a declarat pentru Reuters David Kaimowitz, unul dintre directorii responsabili pentru păduri în cadrul Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru Alimentaţie şi Agricultură (FAO).
Raportul nu a pus suficient accent pe sprijinirea comunităţilor indigene şi locale, precum şi a activiştilor care se opun distrugerii pădurilor, a menţionat el. Kaimowitz şi-a exprimat totodată îndoiala că raportul este reprezentativ pentru toate pădurile. „Cititorii nu ar trebui să presupună că datele specifice prezentate aici se aplică pădurilor de pretutindeni”, a avertizat el.
- Te-ar putea interesa si:
- Apele Mării Nordului s-au confruntat cu cea mai caldă primăvară de la începutul măsurătorilor...
- Încălzirea globală accelerează. Urmează cinci ani de valuri de căldură dăunătoare, precipitaţii...
- Dispar ghețarii. Cantitatea de gheaţă pierdută începând din 1975, echivalentul unui bloc „de...
