Oamenii de ştiinţă au tras un semnal de alarmă cu privire la colapsul mai rapid decât se preconiza al unui sistem complex de curenţi oceanici din Atlantic, care ar putea avea consecinţe "catastrofale" pentru ţările nordice scufundate în frig în timp ce restul planetei se încălzeşte, informează AFP.
Într-o scrisoare deschisă adresată liderilor Consiliului Nordic, reuniţi luni la Reykjavik, aproximativ patruzeci de cercetători internaţionali subliniază că efectele ar fi "probabil" resimţite în întreaga lume, transmite Agerpres.
Sistemul de circulaţie Atlantic-Meridional (AMOC) este un sistem complex de curenţi oceanici, inclusiv Curentul Golfului, care reglează căldura între tropice şi emisfera nordică şi, prin urmare, sunt esenţiali pentru condiţiile de viaţă din Arctica.
Prăbuşirea acestui sistem, deja slăbit în ultimele două decenii, este unul dintre punctele de cotitură care îi îngrijorează pe oamenii de ştiinţă din cauza cascadei de dezastre pe care un astfel de colaps ar putea să le declanşeze.
Însă data la care ar urma să se producă nu se bucură de consens în rândul comunităţii ştiinţifice.
În cel de-al şaselea raport de evaluare, publicat în 2023, experţii ONU în domeniul climei (GIEC) au exprimat "un nivel moderat de încredere că Sistemul de circulaţie Atlantic-Meridional nu se va prăbuşi înainte de 2100".
Cu toate acestea, afirmă semnatarii scrisorii deschise, cercetările recente "sugerează că GIEC a subestimat acest risc şi că depăşirea acestui punct critic este o posibilitate serioasă în următoarele câteva decenii".
"Impacturile, în special asupra ţărilor nordice, ar fi probabil catastrofale, inclusiv o răcire majoră a regiunii în timp ce zonele înconjurătoare se încălzesc", notează ei.
"Acest lucru ar reprezenta o amplificare şi o intensificare a 'pungii reci' (o zonă anormal de rece - n.red.) care s-a format deja deasupra Atlanticului subpolar şi ar duce probabil la fenomene meteorologice extreme fără precedent", au adăugat ei.
Un astfel de fenomen ar ameninţa "potenţial" viabilitatea agriculturii în nord-vestul Europei, susţin ei.
Însă, efectele sale ar fi resimţite, de asemenea, "probabil" la scară globală, cu "o schimbare a centurilor de precipitaţii tropicale, cu mai puţin dioxid de carbon absorbit de oceane (şi, prin urmare, o creştere mai rapidă în atmosferă) şi cu o creştere semnificativă a nivelului mărilor".
Consiliul Nordic reuneşte Danemarca, Finlanda, Islanda, Norvegia şi Suedia, precum şi mai multe teritorii din regiune (Insulele Feroe, Groenlanda, Aland).
Liderii lor se întâlnesc luni şi marţi la Reykjavik pentru un summit la care a fost invitat şi preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski.
- Te-ar putea interesa si:
- Oamenii de știință au descifrat modul în care celulele imunitare detectează bacteriile
- A fost descoperită cea mai veche dovadă a producerii focului. Momentul-cheie din evoluţia...
- Misterul „mesagerilor ascunşi” ai sângelui, descifrat de cercetătorii din Australia
