Astronomii japonezi au detectat semne care par să ateste prezenţa unei atmosfere pe un mic corp ceresc acoperit de gheaţă, aflat dincolo de orbita lui Pluto, un lucru pe care oamenii de ştiinţă îl credeau imposibil pentru obiectele aflate la marginea Sistemului Solar, potrivit unui studiu publicat luni, informează AFP.
Dacă descoperirea va fi confirmată, acest corp teluric cu un diametru de aproximativ 500 de kilometri va deveni doar cel de-al doilea obiect ceresc situat dincolo de Neptun - a opta şi totodată ultima planetă în raport cu Soarele din Sistemul Solar - care deţine o atmosferă, arată AFP, citată de Agerpres.
Deocamdată, singurul cunoscut până acum era Pluto. Clasificat ca o planetă după descoperirea sa de un astronom american în 1930, Pluto a fost retrogradat la rangul de planetă pitică de Uniunea Astronomică Internaţională în 2006, parţial pentru că oamenii de ştiinţă au observat multe obiecte similare în acea regiune îndepărtată, denumită Centura Kuiper.
În timpul preşedinţiei lui Donald Trump, NASA a evocat posibilitatea de a îi reda lui Pluto statutul de planetă. Totuşi, descoperirea unei alte atmosfere în proximitate ar putea elimina un argument al susţinătorilor reintegrării sale.
Obiectul îngheţat în chestiune, care poartă numele de "(612533) 2002 XV93", este situat la o distanţă de 40 de ori mai mare decât cea dintre Soare şi Terra, la aproximativ 6 miliarde de kilometri de astrul nostru.
Aceste obiecte întunecoase nu pot fi observate decât atunci când tranzitează prin faţa unei stele îndepărtate. În timpul unei astfel de treceri, în ianuarie 2024, cercetătorii japonezi, asistaţi de un astronom amator, au constatat că lumina stelei nu reapărea imediat, ceea ce sugerează că o atmosferă subţire filtra o parte din radiaţie.
Potrivit estimărilor lor, publicate în revista Nature Astronomy, obiectul cosmic "(612533) 2002 XV93" ar avea o atmosferă de 5 milioane până la 10 milioane de ori mai subţire decât cea a Pământului.
"Este important, pentru că, până în prezent, Pluto era singurul obiect transneptunian pentru care prezenţa unei atmosfere fusese confirmată", a explicat principalul autor al studiului, Ko Arimatsu, de la Observatorul de Astronomie din Japonia.
Cercetătorii credeau până acum că obiectele cosmice atât de mici nu puteau să deţină o atmosferă.
"Această descoperire pune sub semnul întrebării ideea în general admisă potrivit căreia micile obiecte îngheţate ale Sistemului Solar extern sunt, în majoritatea lor, inactive şi imuabile", a adăugat el.
Vulcani de gheaţă sau impactul cu o cometă?
Cercetătorii nu sunt siguri în legătură cu ceea ce ar fi putut să creeze acea atmosferă, mult prea subţire pentru a permite apariţia vieţii.
Însă ei sugerează că atmosfera ar putea proveni din gaze expulzate din interiorul micului obiect celest de către vulcani de gheaţă aflaţi în erupţie.
Ea ar putea proveni, de asemenea, din impactul unei comete cu suprafaţa corpului cosmic, caz în care o astfel de atmosferă ar dispărea treptat.
Jose-Luis Ortiz, un astronom spaniol specializat în planete pitice situate dincolo de Neptun, care nu a participat la noul studiu, consideră că rezultatele acestuia sunt interesante, însă a cerut ca ele să fie interpretate cu prudenţă.
"Mă îndoiesc în continuare că ar fi vorba despre o atmosferă. Avem nevoie de mai multe date", a declarat el. În opinia sa, o altă explicaţie ar putea fi prezenţa unui inel în jurul acelui corp ceresc îngheţat.
Ko Arimatsu a recunoscut că nu poate să excludă "alternativele exotice" referitoare la prezenţa unei atmosfere. Dar, "un inel văzut aproape din lateral nu pare să fie compatibil cu principalele caracteristici ale observaţiilor noastre", a adăugat el.
Astronomii fac apel la realizarea unor noi observaţii - mai ales cu telescopul spaţial James Webb - pentru a afla mai multe detalii despre acel corp ceresc misterios.
Săptămâna trecută, administratorul NASA, Jared Isaacman, a sugerat că agenţia spaţială americană ar putea reintegra Pluto - singura descoperită de pe teritoriul Statelor Unite - în familia planetelor din Sistemul Solar.
Declaraţiile sale au fost făcute în timp ce el a susţinut propunerea administraţiei Trump de a reduce la jumătate bugetul ştiinţific al NASA, ceea ce a stârnit nemulţumirea mai multor oameni de ştiinţă.
"Este uluitor să vrei să 'îi redăm lui Pluto măreţia sa de planetă' în timp ce distrugi carierele celor dintre noi care îl studiază", s-a revoltat planetologul Adeene Denton pe reţeaua de socializare BlueSky.
- Te-ar putea interesa si:
- De ce anumite regiuni ale creierului sunt mai predispuse la tumori. Descoperirea cercetătorilor...
- Creierul începe să se dezvolte diferit la fete şi la băieţi încă dinainte de naştere, au constatat...
- Oamenii de știință au descifrat modul în care celulele imunitare detectează bacteriile
