Descarcă aplicația DIGI TV
Panoramic,View,Of,The,Earth,,Star,And,Galaxy.,Sunrise,Over

„Este aproape science fiction": Oamenii de ştiinţă spun că forma nucleului interior al Pământului se schimbă

Pământ, Terra. Shutterstock

Oamenii de ştiinţă care în urmă cu doar câteva luni au confirmat că miezul interior al Pământului şi-a inversat recent rotaţia au o nouă descoperire despre cele mai adânci secrete ale planetei noastre - au identificat modificări ale formei miezului interior, relatează CNN.

O multitudine de informaţii noi despre nucleul interior al Pământului au apărut în ultimele luni. Oamenii de ştiinţă au acum dovezi că stratul cel mai interior al planetei îşi schimbă forma.

Stratul cel mai interior al Pământului este o minge fierbinte şi solidă de metal înconjurată de un miez exterior de metal lichid. Timp de decenii, oamenii de ştiinţă care studiază planeta au suspectat că miezul interior solid s-a deformat în timp, pe măsură ce se rotea. Acum, cercetătorii au găsit primele dovezi ale unor schimbări care au avut loc în ultimii 20 de ani în forma nucleului interior. Semnele deformării miezului au apărut în undele cutremurelor care au fost suficient de puternice pentru a ajunge în centrul Pământului.

Echipa de cercetători a folosit aceleaşi date privind cutremurele pentru un studiu din 2024, pentru a rezolva o dezbatere de lungă durată privind rotaţia nucleului interior. Ei au descoperit că miezul interior s-a rotit cândva mai repede decât Pământul însuşi. Dar începând cu anul 2010, rotaţia miezului interior solid a încetinit. În prezent, acesta se roteşte în sens invers în raport cu restul planetei.

Noul lor studiu, publicat luni în revista Nature Geoscience, se bazează pe această descoperire, folosind date privind cutremurele colectate între 1991 şi 2023. Lucrările anterioare ale oamenilor de ştiinţă privind rotaţia nucleului i-au ajutat să interpreteze variaţiile înălţimii undelor seismice, definindu-le ca indicatori ai schimbărilor de la suprafaţa nucleului interior, a explicat Dr. John Vidale, coautor al studiului anterior şi autor principal al noului studiu.

Miezul Pământului, un mister

„Putem compara semnalele pe care le vedem atunci când miezul interior este readus în aceeaşi poziţie în care se afla în altă perioadă şi să vedem dacă există diferenţe care nu pot fi explicate prin rotaţie”, a declarat pentru CNN Vidale, profesor de ştiinţele Pământului la Colegiul Dornsife de Litere, Arte şi Ştiinţe al Universităţii California de Sud, potrivit News.ro.

Schimbările de formă din nucleu ar putea conţine indicii despre forţele din adâncul Pământului care alimentează magnetosfera, liniile invizibile de energie magnetică ce protejează planeta de vremea solară şi de radiaţiile mortale, spun cercetătorii.

„Pământul evoluează pe o scară de timp geologică, astfel încât observarea schimbărilor pe o scară de timp anuală este întotdeauna incitantă, deoarece ne îmbunătăţeşte înţelegerea dinamicii nucleului interior”, a declarat Dr. Yoshi Miyazaki, profesor asociat în cadrul departamentului de ştiinţe ale Pământului de la Universitatea Rutgers din New Jersey. „Studiile anterioare au discutat deja despre modul în care rotaţia nucleului interior s-a schimbat în ultimul deceniu, iar acest studiu introduce o nouă perspectivă - schimbările non-rotaţionale - adăugând o altă dimensiune discuţiei. Cred că acest lucru va alimenta şi mai mult aceste dezbateri”, a declarat Miyazaki, care nu a fost implicat în noua cercetare.

Dintre toate straturile Pământului, miezul interior este cel mai îndepărtat şi misterios. Această sferă solidă de fier şi nichel are aproximativ 70% din dimensiunea Lunii, cu o rază estimată la 1.221 kilometri. Temperaturile din miezul interior ajung până la 5.400 de grade Celsius, iar presiunea poate ajunge până la 365 de gigapascali (GPa) - de peste 3 milioane de ori mai mare decât presiunea atmosferică medie de pe Pământ. Deşi observarea directă a miezului este imposibilă, oamenii de ştiinţă îl studiază prin analizarea schimbărilor de mărime şi formă ale undelor seismice, pe măsură ce acestea trec prin miez.

Ce informații pot oferi cutremurele 

Cutremurele generează două tipuri de unde. Undele primare, sau undele P, sunt primele unde produse de un cutremur şi mişcă solul în aceeaşi direcţie în care se mişcă unda. Undele de forfecare, sau undele S, sunt mai lente decât undele P şi mişcă solul perpendicular pe direcţia undei.

Conform noului studiu, schimbările de amplitudine ale unui tip de undă P care penetrează miezul - undele PKIKP - indică deformări la nivelul cel mai puţin adânc al miezului interior. La limita unde miezul interior solid întâlneşte lichidul din miezul exterior, suprafaţa sferei ar putea fi mai maleabilă decât la niveluri mai adânci.

„Este aproape science fiction să vizualizăm ce se întâmplă la suprafaţa nucleului interior”, a declarat Vidale. „Este un loc atât de diferit de viaţa noastră de zi cu zi, cu scări de timp diferite, materiale diferite şi forţe incredibile. Şi totuşi, putem ajunge acolo şi să aflăm mai multe despre el doar trecând în revistă unele dintre cele mai recente observaţii”, spune cercetătorul.

Oamenii de ştiinţă au analizat 168 de unde împerecheate provenite de la cutremurele produse în 42 de locaţii din apropierea Insulelor Sandwich de Sud, un lanţ de insule vulcanice din Oceanul Atlantic de Sud. Urmărind viteza şi direcţia de rotaţie a miezului, cercetătorii au găsit o modalitate de a detecta schimbările în forma miezului. Odată ce au cunoscut viteza de rotaţie a miezului, au putut să îi modeleze poziţia şi apoi să compare diferite unde PKIKP care au ajuns la miez în timp ce acesta se rotea în acelaşi loc.

Conform studiului, modificările de amplitudine ale acestor unde pereche ar putea fi atribuite schimbărilor de formă ale nucleului, mai degrabă decât schimbărilor de rotaţie. Cu toate acestea, cum ar putea arăta această deformare a nucleului interior este mai greu de stabilit. „Poate că topografia urcă şi coboară. Poate că se deplasează ca nişte alunecări de teren”, spune Vidale. „Cel mai probabil, nucleul exterior doar împinge nucleul interior şi îl deplasează puţin”, adaugă el.

În timp ce o singură locaţie a miezului interior a prezentat semne de deformare între 2004 şi 2008, este posibil să existe mai multe care încă nu au fost detectate, spun cercetătorii. „Este greu de ştiut dacă ne uităm la o locaţie anormală sau normală”, punctează Vidale. „Dar o presupunere ar fi că un anumit nivel de deformare are loc destul de des în multe locuri”, arată profesorul.

Cum e generată magnetosfera

În timp ce miezul interior solid al Pământului se roteşte, miezul exterior topit se agită şi se scufundă. Interacţiunile lor generează energie magnetică, care se desface şi înfăşoară planeta noastră în magnetosferă. Dar miezul exterior lichid se micşorează. Milimetru cu milimetru, miezul interior a absorbit metal topit din miezul lichid din jurul său, explică Vidale. Probabil că a fost nevoie de miliarde de ani pentru ca miezul interior să se răcească şi să se solidifice, iar în următoarele câteva miliarde de ani, miezul interior va continua să se răcească, sorbind picături de metal lichid din miezul exterior, până când întregul miez al Pământului va fi o sferă de metal solid, a adăugat el. „Asta va distruge câmpul magnetic”, a spus Vidale. „Nu va mai exista fier în mişcare acolo jos”, explică el.

Cu toate acestea, un astfel de eveniment va avea loc în viitorul mult îndepărtat, peste miliarde de ani. Iar înainte ca acest lucru să se întâmple, Pământul va fi probabil distrus, pe măsură ce Soarele nostru se va transforma într-o gigantă roşie şi va înghiţi planetele interioare ale sistemului solar, arată Vidale. Până atunci, oamenii de ştiinţă ar trebui să aibă suficient timp la dispoziţie pentru a investiga mecanismele nevăzute din inima planetei noastre şi pentru a descoperi ce ar putea rezerva planetei Pământ rotaţia internă, mişcarea şi schimbarea formei sale.

În ceea ce priveşte impactul asupra vieţii, după cum se menţionează în introducerea lucrării, mărirea nucleului interior joacă un rol crucial în generarea câmpului magnetic al Pământului, care ne protejează de radiaţiile solare dăunătoare. „Deşi o legătură directă între viaţa de la suprafaţa Pământului şi ICB (graniţa dintre miezul interior şi exterior) rămâne îndepărtată, ceea ce se întâmplă la ICB are totuşi unele implicaţii pentru evoluţia pe termen lung a Pământului”, punctează profesorul Miyazaki.

Te-ar putea interesa si:
NASA demontează teoria conspirației despre eclipsă. Pe rețelele sociale circula un zvon despre un...
Apa a modelat Pământul încă de acum 3,1 miliarde de ani, conform unor noi dovezi. Ce dezvăluie...
Pământul ar putea supravieţui morţii arzătoare a Soarelui. Mercur și Venus vor fi distruse de...
Descarcă aplicația DIGI TV

Programul Zilei

Miercuri23.09
Joi24.09
Vineri25.09
Sâmbătă26.09
Duminică27.09
Luni28.09
Marți29.09
06:00 Africa vazuta de sus
06:55 Copiii soarelui
07:50 Superconstructii antice
08:45 Imagini de ansamblu
09:35 Cum s-au construit
10:20 Cum au reparat asta?
11:05 Secretele Irlandei
12:00 stiinta bate fictiunea
12:30 O calatorie de-a lungul mileniilor
13:30 Luptatorii aerului
14:14 decembrie
14:20 Africa vazuta de sus
15:15 Copiii soarelui
16:10 Superconstructii antice
17:10 Imagini de ansamblu
18:00 Cum s-au construit
18:45 Film de calatorie
19:00 Cum au reparat asta?
19:45 Film de calatorie
20:00 Cronicile unui imperiu
21:00 150 de ani de Met
22:00 Sistemul Solar
22:53 decembrie
23:00 Dunarea
23:50 1975: inceputul cosmarului
00:35 O calatorie de-a lungul mileniilor
01:35 Luptatorii aerului
02:20 Apocalipsa antica
03:15 Planetele
04:15 Sistemul Solar
05:10 Dunarea
06:00 Africa vazuta de sus
06:55 Copiii soarelui
07:50 Superconstructii antice
08:45 Imagini de ansamblu
09:35 Cum s-au construit
10:20 Cum au reparat asta?
11:05 Visul lui Gerard Depardieu
12:30 O calatorie de-a lungul mileniilor
13:30 Luptatorii aerului
14:14 decembrie
14:20 Israel vazut de sus
15:15 Copiii soarelui
16:10 Superconstructii antice
17:03 decembrie
17:10 Imagini de ansamblu
18:00 Cum s-au construit
18:45 Film de calatorie
19:00 Cum au reparat asta?
19:45 Film de calatorie
20:00 Apocalipsa antica
21:00 Planetele
22:00 Sistemul Solar
22:54 decembrie
23:00 Dunarea
23:50 tinutul Buzaului-Piatra
00:00 Ce stim despre SS
00:55 tinutul Buzaului - Lemnul
01:35 Lumea vazuta de sus
02:00 Lumea vazuta de sus
02:25 Luptatorii aerului
03:10 Italia vazuta de sus
03:55 Martori ai istoriei
05:30 Provence 1944: Operatiunea Dragonul
06:00 Israel vazut de sus
06:45 Copiii soarelui
07:40 Superconstructii antice
08:35 Imagini de ansamblu
09:25 Cum s-au construit
10:10 Cum au reparat asta?
10:55 Uriasii din padure
12:19 decembrie
12:25 decembrie
12:30 Lumea vazuta de sus
12:55 Lumea vazuta de sus
13:30 Luptatorii aerului
14:20 Israel vazut de sus
15:15 Minunile pamantului
16:10 Superconstructii antice
17:10 Imagini de ansamblu
18:00 Cum s-au construit
18:45 Film de calatorie
19:00 Cum au reparat asta?
19:45 Film de calatorie
20:00 Jurnalul de Stiinte
20:11 decembrie
20:15 Italia vazuta de sus
21:00 DIGIPEDIA
21:30 Martori ai istoriei
23:05 Provence 1944: Operatiunea Dragonul
23:35 Cum sa prinzi 100
00:45 Lumea vazuta de sus
01:10 Lumea vazuta de sus
01:35 Luptatorii aerului
02:20 Apocalipsa antica
03:15 Catre Saturn fara intoarcere!
04:10 Fortaretele naziste
05:05 Investigatii naturale
06:00 Israel vazut de sus
06:50 Minunile pamantului
07:45 Superconstructii antice
08:45 Imagini de ansamblu
09:35 Cum s-au construit
10:20 Cum au reparat asta?
11:05 DIGIPEDIA
11:35 Jurnalul de Stiinte
11:50 O alta Geneza
12:10 Film de calatorie
12:30 Lumea vazuta de sus
12:55 Lumea vazuta de sus
13:30 Luptatorii aerului
14:14 Digi Portret - Radu Gologan
14:20 Israel vazut de sus
15:09 Digi Portret - Catalin Cirstoveanu
15:15 Minunile pamantului
16:10 Superconstructii antice
17:03 Digi Portret - Cristian Lascu
17:10 Imagini de ansamblu
18:00 Cum s-au construit
18:45 Film de calatorie
19:00 Cum au reparat asta?
19:45 Film de calatorie
20:00 Apocalipsa antica
21:00 Catre Saturn fara intoarcere!
22:00 Fortaretele naziste
22:54 Portrete noi
23:00 Investigatii naturale
23:55 O plimbare prin Australia
00:20 stiinta bate fictiunea
00:45 Lumea vazuta de sus
01:10 Lumea vazuta de sus
01:35 Proiectul Artemis
02:20 Apocalipsa antica
03:15 Waterloo
04:10 Genii militare
05:05 Investigatii naturale
06:00 Israel vazut de sus
06:50 Minunile pamantului
07:45 Superconstructii antice
08:40 Imagini de ansamblu
09:30 Cum s-au construit
10:15 Cum au reparat asta?
11:00 Drumul
11:55 stiinta bate fictiunea
12:30 Lumea vazuta de sus
12:55 Lumea vazuta de sus
13:30 Proiectul Artemis
14:20 Un paradis in echilibru
15:11 Filler Digipedia Special Tg. Jiu 2
15:15 Minunile pamantului
16:10 Superconstructii antice
17:10 Cu trenul prin Marea Britanie
18:00 Cum s-au construit
18:45 Film de calatorie
19:00 Italia vazuta de sus
19:45 Film de calatorie
20:00 Apocalipsa antica
21:00 Waterloo
21:54 Portrete noi
22:00 Genii militare
22:54 Portrete noi
23:00 Investigatii naturale
23:53 Cum sa prinzi 100
00:00 Ce stim despre SS
01:00 Lumea vazuta de sus
01:25 Lumea vazuta de sus
01:50 Argentina vazuta de sus
02:35 Pompeii: viata intr-un oras roman
03:20 Ascensiunea si decaderea unei dinastii
04:06 FILLER DIGIPEDIA SF VS REALITATE
04:10 Mari constructii in Franta
05:05 Investigatii naturale
06:00 Un paradis in echilibru
06:51 Filler Digipedia Special Tg. Jiu 2
06:55 Minunile pamantului
07:50 Superconstructii antice
08:45 Cu trenul prin Marea Britanie
09:35 Cum s-au construit
10:20 Italia vazuta de sus
11:05 Drumul
12:00 stiinta bate fictiunea
12:30 Lumea vazuta de sus
12:55 Lumea vazuta de sus
13:19 Digi portret - Dan Perjovschi
13:26 FILLER DIGIPEDIA SF VS REALITATE
13:30 Argentina vazuta de sus
14:20 Drumul matasii
15:15 Frumusetile naturii
16:10 Superconstructii antice
17:03 Digi Portret - Razvan Penescu
17:10 Cu trenul prin Marea Britanie
18:00 Cum s-au construit
18:45 Film de calatorie
19:00 Italia vazuta de sus
19:45 Film de calatorie
20:00 Pompeii: viata intr-un oras roman
20:45 Film de calatorie
21:00 Ascensiunea si decaderea unei dinastii
22:00 Mari constructii in Franta
22:53 Digi Portret - Mihaela Glavan
23:00 Investigatii naturale
23:53 Digi Portret - Ionut Budisteanu
00:00 Ce stim despre SS
00:55 Lumea vazuta de sus
01:20 Lumea vazuta de sus
01:45 Argentina vazuta de sus
02:30 Calatorie in adancul timpului
03:25 Ascensiunea si decaderea unei dinastii
04:15 Cea mai rea vreme
05:05 Investigatii naturale
06:00 Drumul matasii
06:55 Frumusetile naturii
07:50 Superconstructii antice
08:45 Cu trenul prin Marea Britanie
09:35 Cum s-au construit
10:20 Italia vazuta de sus
11:05 Drumul
12:00 stiinta bate fictiunea
12:30 Lumea vazuta de sus
12:55 Lumea vazuta de sus
13:30 Argentina vazuta de sus
14:14 Digi Portret - Constantin Dumitriu
14:20 Drumul matasii
15:15 Frumusetile naturii
16:10 Marele Canion
17:03 Portrete noi
17:10 Cu trenul prin Marea Britanie
18:00 Cum s-au construit
18:45 Film de calatorie
19:00 Italia vazuta de sus
19:45 Film de calatorie
20:00 Calatorie in adancul timpului
21:00 Ascensiunea si decaderea unei dinastii
22:00 Cea mai rea vreme
23:00 Investigatii naturale
23:53 Portrete noi
00:50 Lumea vazuta de sus
01:15 Lumea vazuta de sus
01:40 Argentina vazuta de sus
02:25 Calatorie in adancul timpului
03:20 Ascensiunea si decaderea unei dinastii
04:06 Filler Digipedia Specia
04:10 Eternul Pompei
05:05 Investigatii naturale

Partenerii noștri

Longevitate, 100 de ani

Ce au în comun oamenii care îmbătrânesc sănătos. 4 obiceiuri simple care pot face diferența

Nu există o formulă care să garanteze că vom ajunge la 100 de ani. Longevitatea este influențată de...