Descarcă aplicația DIGI TV
Panoramic,View,Of,The,Earth,,Star,And,Galaxy.,Sunrise,Over

„Este aproape science fiction": Oamenii de ştiinţă spun că forma nucleului interior al Pământului se schimbă

Pământ, Terra. Shutterstock

Oamenii de ştiinţă care în urmă cu doar câteva luni au confirmat că miezul interior al Pământului şi-a inversat recent rotaţia au o nouă descoperire despre cele mai adânci secrete ale planetei noastre - au identificat modificări ale formei miezului interior, relatează CNN.

O multitudine de informaţii noi despre nucleul interior al Pământului au apărut în ultimele luni. Oamenii de ştiinţă au acum dovezi că stratul cel mai interior al planetei îşi schimbă forma.

Stratul cel mai interior al Pământului este o minge fierbinte şi solidă de metal înconjurată de un miez exterior de metal lichid. Timp de decenii, oamenii de ştiinţă care studiază planeta au suspectat că miezul interior solid s-a deformat în timp, pe măsură ce se rotea. Acum, cercetătorii au găsit primele dovezi ale unor schimbări care au avut loc în ultimii 20 de ani în forma nucleului interior. Semnele deformării miezului au apărut în undele cutremurelor care au fost suficient de puternice pentru a ajunge în centrul Pământului.

Echipa de cercetători a folosit aceleaşi date privind cutremurele pentru un studiu din 2024, pentru a rezolva o dezbatere de lungă durată privind rotaţia nucleului interior. Ei au descoperit că miezul interior s-a rotit cândva mai repede decât Pământul însuşi. Dar începând cu anul 2010, rotaţia miezului interior solid a încetinit. În prezent, acesta se roteşte în sens invers în raport cu restul planetei.

Noul lor studiu, publicat luni în revista Nature Geoscience, se bazează pe această descoperire, folosind date privind cutremurele colectate între 1991 şi 2023. Lucrările anterioare ale oamenilor de ştiinţă privind rotaţia nucleului i-au ajutat să interpreteze variaţiile înălţimii undelor seismice, definindu-le ca indicatori ai schimbărilor de la suprafaţa nucleului interior, a explicat Dr. John Vidale, coautor al studiului anterior şi autor principal al noului studiu.

Miezul Pământului, un mister

„Putem compara semnalele pe care le vedem atunci când miezul interior este readus în aceeaşi poziţie în care se afla în altă perioadă şi să vedem dacă există diferenţe care nu pot fi explicate prin rotaţie”, a declarat pentru CNN Vidale, profesor de ştiinţele Pământului la Colegiul Dornsife de Litere, Arte şi Ştiinţe al Universităţii California de Sud, potrivit News.ro.

Schimbările de formă din nucleu ar putea conţine indicii despre forţele din adâncul Pământului care alimentează magnetosfera, liniile invizibile de energie magnetică ce protejează planeta de vremea solară şi de radiaţiile mortale, spun cercetătorii.

„Pământul evoluează pe o scară de timp geologică, astfel încât observarea schimbărilor pe o scară de timp anuală este întotdeauna incitantă, deoarece ne îmbunătăţeşte înţelegerea dinamicii nucleului interior”, a declarat Dr. Yoshi Miyazaki, profesor asociat în cadrul departamentului de ştiinţe ale Pământului de la Universitatea Rutgers din New Jersey. „Studiile anterioare au discutat deja despre modul în care rotaţia nucleului interior s-a schimbat în ultimul deceniu, iar acest studiu introduce o nouă perspectivă - schimbările non-rotaţionale - adăugând o altă dimensiune discuţiei. Cred că acest lucru va alimenta şi mai mult aceste dezbateri”, a declarat Miyazaki, care nu a fost implicat în noua cercetare.

Dintre toate straturile Pământului, miezul interior este cel mai îndepărtat şi misterios. Această sferă solidă de fier şi nichel are aproximativ 70% din dimensiunea Lunii, cu o rază estimată la 1.221 kilometri. Temperaturile din miezul interior ajung până la 5.400 de grade Celsius, iar presiunea poate ajunge până la 365 de gigapascali (GPa) - de peste 3 milioane de ori mai mare decât presiunea atmosferică medie de pe Pământ. Deşi observarea directă a miezului este imposibilă, oamenii de ştiinţă îl studiază prin analizarea schimbărilor de mărime şi formă ale undelor seismice, pe măsură ce acestea trec prin miez.

Ce informații pot oferi cutremurele 

Cutremurele generează două tipuri de unde. Undele primare, sau undele P, sunt primele unde produse de un cutremur şi mişcă solul în aceeaşi direcţie în care se mişcă unda. Undele de forfecare, sau undele S, sunt mai lente decât undele P şi mişcă solul perpendicular pe direcţia undei.

Conform noului studiu, schimbările de amplitudine ale unui tip de undă P care penetrează miezul - undele PKIKP - indică deformări la nivelul cel mai puţin adânc al miezului interior. La limita unde miezul interior solid întâlneşte lichidul din miezul exterior, suprafaţa sferei ar putea fi mai maleabilă decât la niveluri mai adânci.

„Este aproape science fiction să vizualizăm ce se întâmplă la suprafaţa nucleului interior”, a declarat Vidale. „Este un loc atât de diferit de viaţa noastră de zi cu zi, cu scări de timp diferite, materiale diferite şi forţe incredibile. Şi totuşi, putem ajunge acolo şi să aflăm mai multe despre el doar trecând în revistă unele dintre cele mai recente observaţii”, spune cercetătorul.

Oamenii de ştiinţă au analizat 168 de unde împerecheate provenite de la cutremurele produse în 42 de locaţii din apropierea Insulelor Sandwich de Sud, un lanţ de insule vulcanice din Oceanul Atlantic de Sud. Urmărind viteza şi direcţia de rotaţie a miezului, cercetătorii au găsit o modalitate de a detecta schimbările în forma miezului. Odată ce au cunoscut viteza de rotaţie a miezului, au putut să îi modeleze poziţia şi apoi să compare diferite unde PKIKP care au ajuns la miez în timp ce acesta se rotea în acelaşi loc.

Conform studiului, modificările de amplitudine ale acestor unde pereche ar putea fi atribuite schimbărilor de formă ale nucleului, mai degrabă decât schimbărilor de rotaţie. Cu toate acestea, cum ar putea arăta această deformare a nucleului interior este mai greu de stabilit. „Poate că topografia urcă şi coboară. Poate că se deplasează ca nişte alunecări de teren”, spune Vidale. „Cel mai probabil, nucleul exterior doar împinge nucleul interior şi îl deplasează puţin”, adaugă el.

În timp ce o singură locaţie a miezului interior a prezentat semne de deformare între 2004 şi 2008, este posibil să existe mai multe care încă nu au fost detectate, spun cercetătorii. „Este greu de ştiut dacă ne uităm la o locaţie anormală sau normală”, punctează Vidale. „Dar o presupunere ar fi că un anumit nivel de deformare are loc destul de des în multe locuri”, arată profesorul.

Cum e generată magnetosfera

În timp ce miezul interior solid al Pământului se roteşte, miezul exterior topit se agită şi se scufundă. Interacţiunile lor generează energie magnetică, care se desface şi înfăşoară planeta noastră în magnetosferă. Dar miezul exterior lichid se micşorează. Milimetru cu milimetru, miezul interior a absorbit metal topit din miezul lichid din jurul său, explică Vidale. Probabil că a fost nevoie de miliarde de ani pentru ca miezul interior să se răcească şi să se solidifice, iar în următoarele câteva miliarde de ani, miezul interior va continua să se răcească, sorbind picături de metal lichid din miezul exterior, până când întregul miez al Pământului va fi o sferă de metal solid, a adăugat el. „Asta va distruge câmpul magnetic”, a spus Vidale. „Nu va mai exista fier în mişcare acolo jos”, explică el.

Cu toate acestea, un astfel de eveniment va avea loc în viitorul mult îndepărtat, peste miliarde de ani. Iar înainte ca acest lucru să se întâmple, Pământul va fi probabil distrus, pe măsură ce Soarele nostru se va transforma într-o gigantă roşie şi va înghiţi planetele interioare ale sistemului solar, arată Vidale. Până atunci, oamenii de ştiinţă ar trebui să aibă suficient timp la dispoziţie pentru a investiga mecanismele nevăzute din inima planetei noastre şi pentru a descoperi ce ar putea rezerva planetei Pământ rotaţia internă, mişcarea şi schimbarea formei sale.

În ceea ce priveşte impactul asupra vieţii, după cum se menţionează în introducerea lucrării, mărirea nucleului interior joacă un rol crucial în generarea câmpului magnetic al Pământului, care ne protejează de radiaţiile solare dăunătoare. „Deşi o legătură directă între viaţa de la suprafaţa Pământului şi ICB (graniţa dintre miezul interior şi exterior) rămâne îndepărtată, ceea ce se întâmplă la ICB are totuşi unele implicaţii pentru evoluţia pe termen lung a Pământului”, punctează profesorul Miyazaki.

Te-ar putea interesa si:
NASA demontează teoria conspirației despre eclipsă. Pe rețelele sociale circula un zvon despre un...
Apa a modelat Pământul încă de acum 3,1 miliarde de ani, conform unor noi dovezi. Ce dezvăluie...
Pământul ar putea supravieţui morţii arzătoare a Soarelui. Mercur și Venus vor fi distruse de...
Descarcă aplicația DIGI TV

Programul Zilei

Duminică27.09
Luni28.09
Marți29.09
Miercuri30.09
Joi01.10
Vineri02.10
Sâmbătă03.10
06:00 Israel vazut de sus
06:50 Minunile pamantului
07:45 Superconstructii antice
08:40 Imagini de ansamblu
09:30 Cum s-au construit
10:15 Cum au reparat asta?
11:00 Drumul
11:55 stiinta bate fictiunea
12:30 Lumea vazuta de sus
12:55 Lumea vazuta de sus
13:30 Proiectul Artemis
14:20 Un paradis in echilibru
15:11 Filler Digipedia Special Tg. Jiu 2
15:15 Minunile pamantului
16:10 Superconstructii antice
17:10 Cu trenul prin Marea Britanie
18:00 Cum s-au construit
18:45 Film de calatorie
19:00 Italia vazuta de sus
19:45 Film de calatorie
20:00 Apocalipsa antica
21:00 Waterloo
21:54 Portrete noi
22:00 Genii militare
22:54 Portrete noi
23:00 Investigatii naturale
23:53 Cum sa prinzi 100
00:00 Ce stim despre SS
01:00 Lumea vazuta de sus
01:25 Lumea vazuta de sus
01:50 Argentina vazuta de sus
02:35 Pompeii: viata intr-un oras roman
03:20 Ascensiunea si decaderea unei dinastii
04:06 FILLER DIGIPEDIA SF VS REALITATE
04:10 Mari constructii in Franta
05:05 Investigatii naturale
06:00 Un paradis in echilibru
06:51 Filler Digipedia Special Tg. Jiu 2
06:55 Minunile pamantului
07:50 Superconstructii antice
08:45 Cu trenul prin Marea Britanie
09:35 Cum s-au construit
10:20 Italia vazuta de sus
11:05 Drumul
12:00 stiinta bate fictiunea
12:30 Lumea vazuta de sus
12:55 Lumea vazuta de sus
13:19 Digi portret - Dan Perjovschi
13:26 FILLER DIGIPEDIA SF VS REALITATE
13:30 Argentina vazuta de sus
14:20 Drumul matasii
15:15 Frumusetile naturii
16:10 Superconstructii antice
17:03 Digi Portret - Razvan Penescu
17:10 Cu trenul prin Marea Britanie
18:00 Cum s-au construit
18:45 Film de calatorie
19:00 Italia vazuta de sus
19:45 Film de calatorie
20:00 Pompeii: viata intr-un oras roman
20:45 Film de calatorie
21:00 Ascensiunea si decaderea unei dinastii
22:00 Mari constructii in Franta
22:53 Digi Portret - Mihaela Glavan
23:00 Investigatii naturale
23:53 Digi Portret - Ionut Budisteanu
00:00 Ce stim despre SS
00:55 Lumea vazuta de sus
01:20 Lumea vazuta de sus
01:45 Argentina vazuta de sus
02:30 Calatorie in adancul timpului
03:25 Ascensiunea si decaderea unei dinastii
04:15 Cea mai rea vreme
05:05 Investigatii naturale
06:00 Drumul matasii
06:55 Frumusetile naturii
07:50 Superconstructii antice
08:45 Cu trenul prin Marea Britanie
09:35 Cum s-au construit
10:20 Italia vazuta de sus
11:05 Drumul
12:00 stiinta bate fictiunea
12:30 Lumea vazuta de sus
12:55 Lumea vazuta de sus
13:30 Argentina vazuta de sus
14:14 Digi Portret - Constantin Dumitriu
14:20 Drumul matasii
15:15 Frumusetile naturii
16:10 Marele Canion
17:03 Portrete noi
17:10 Cu trenul prin Marea Britanie
18:00 Cum s-au construit
18:45 Film de calatorie
19:00 Italia vazuta de sus
19:45 Film de calatorie
20:00 Calatorie in adancul timpului
21:00 Ascensiunea si decaderea unei dinastii
22:00 Cea mai rea vreme
23:00 Investigatii naturale
23:53 Portrete noi
00:50 Lumea vazuta de sus
01:15 Lumea vazuta de sus
01:40 Argentina vazuta de sus
02:25 Calatorie in adancul timpului
03:20 Ascensiunea si decaderea unei dinastii
04:06 Filler Digipedia Specia
04:10 Eternul Pompei
05:05 Investigatii naturale
06:00 Drumul matasii
06:55 Frumusetile naturii
07:50 Marele Canion
08:45 Cu trenul prin Marea Britanie
09:35 Cum s-au construit
10:20 Italia vazuta de sus
11:05 Drumul
12:00 stiinta bate fictiunea
12:30 Lumea vazuta de sus
12:55 Lumea vazuta de sus
13:30 Argentina vazuta de sus
14:14 Digi Portret - Wargha Enayati
14:20 Drumul matasii
15:15 Frumusetile naturii
16:10 Marele Canion
17:04 Digi Portret - Justin Ionescu
17:10 Cu trenul prin Marea Britanie
18:00 Cum s-au construit
18:45 Film de calatorie
19:00 Italia vazuta de sus
19:45 Film de calatorie
20:00 Calatorie in adancul timpului
20:56 Filler Digipedia Specia
21:00 Ascensiunea si decaderea unei dinastii
21:46 Portrete noi
21:53 Digi Portret - Razvan Suma
22:00 Eternul Pompei
22:54 Digi Portret - Dan Dinu
23:00 Investigatii naturale
23:55 Razboiul lui Jack Kirby
00:40 Arome din Portugalia
01:35 Lumea vazuta de sus
02:00 Lumea vazuta de sus
02:25 Forta naturii
03:15 Destinatie: Roma antica
04:10 Secretele Irlandei
05:05 Om versus animal
06:00 Drumul matasii
06:55 Frumusetile naturii
07:50 Marele Canion
08:45 Cu trenul prin Marea Britanie
09:35 Cum sau construit
10:20 Italia vazuta de sus
11:05 Plasticul din noi
12:04 Film de calatorie
12:20 Arome din Portugalia
13:13 Digi portret: ANDREEA BORTUN
13:20 Lumea vazuta de sus
13:45 Lumea vazuta de sus
14:09 Digi Portret Teodor Ilincai TENOR
14:15 Arhitectura antica
15:07 Filler Digipedia Dosare UFO 1
15:11 Filler Digipedia Dosare UFO 2
15:15 stiinta bate fictiunea
15:40 stiinta bate fictiunea
16:06 Filler Digipedia Margineanu
16:10 Filler Digipedia Margineanu
16:15 Vase de razboi
17:00 Film de calatorie
17:15 Luptatorii aerului
18:00 Filler Digipedia Specia
18:05 O noua perspectiva
18:52 Digi Portret Stefan Caltia
19:00 Curajoasa misiune Apollo
19:54 Filler Digipedia Margineanu
20:00 Forta naturii
20:55 Filler Digipedia ELI NP 2
21:00 Destinatie: Roma antica
21:55 Filler Digipedia Margineanu
22:00 Secretele Irlandei
22:53 Digi Portret Teodor Ilincai TENOR
23:00 Om versus animal
23:55 tinutul BuzauluiPiatra
00:55 Filler Digipedia Medic SUA
01:00 Arome braziliene
01:55 Lumea vazuta de sus
02:20 Lumea vazuta de sus
02:45 Minunile Soarelui
03:31 Filler Digipedia Medic SUA
03:35 Martori ai istoriei
05:05 Om versus animal
06:00 Arhitectura antica
06:51 Filler Digipedia Dosare UFO 1
06:55 stiinta bate fictiunea
07:20 stiinta bate fictiunea
07:45 Vase de razboi
08:30 Luptatorii aerului
09:15 O noua perspectiva
10:05 Curajoasa misiune Apollo
11:00 Sa intelegem Universul
12:15 Filler Digipedia Boli infectioase
12:20 Arome braziliene
13:13 Digi Portret Alexandru Ciubotariu
13:20 Lumea vazuta de sus
13:45 Lumea vazuta de sus
14:09 Digi Portret Teodor Ilincai TENOR
14:15 Arhitectura antica
15:07 Filler Digipedia Brain 1
15:11 Filler Digipedia Brain 2
15:15 stiinta bate fictiunea
15:40 stiinta bate fictiunea
16:06 Filler Digipedia Poluare
16:11 Filler Digipedia Poluare
16:15 Vase de razboi
17:00 Film de calatorie
17:15 Luptatorii aerului
18:00 Filler Digipedia Pesteri Romania
18:05 O noua perspectiva
18:52 Digi Portret Teodor Ilincai TENOR
19:00 Scandinavia cu Simon Reeve
20:00 Jurnalul de Stiinte
20:10 Minunile Soarelui
20:56 Filler Digipedia Medic SUA
21:00 DIGIPEDIA
21:25 Filler Digipedia Medic SUA
21:30 Martori ai istoriei
23:00 Om versus animal
23:55 Femeile din Al Doilea Razboi Mondial
00:30 Arome din Bali
01:21 Filler Digipedia Special Sah vs Go 1
01:25 Lumea vazuta de sus
01:50 Lumea vazuta de sus
02:15 Planetele
03:15 Arome din Monaco
04:10 in prima linie
04:40 in prima linie
05:10 Misterul din Pompei
06:00 Arhitectura antica
06:51 Filler Digipedia Brain 1
06:55 stiinta bate fictiunea
07:20 stiinta bate fictiunea
07:45 Vase de razboi
08:30 Luptatorii aerului
09:15 O noua perspectiva
10:05 Scandinavia cu Simon Reeve
11:05 DIGIPEDIA
11:30 Jurnalul de Stiinte
11:41 Filler Digipedia Medic SUA
11:45 Suntem singuri in Univers?
12:20 Arome din Bali
13:12 Filler Digipedia Special Sah vs Go 1
13:16 Filler Digipedia Special Sah vs Go 1
13:20 Lumea vazuta de sus
13:45 Lumea vazuta de sus
14:09 Digi Portret Teodor Ilincai TENOR
14:15 Arhitectura antica
15:07 Filler Digipedia Lectura
15:11 Filler Digipedia Lectura
15:15 stiinta bate fictiunea
15:40 stiinta bate fictiunea
16:05 Filler Digipedia Medic SUA
16:10 Filler Digipedia Medic SUA
16:15 Vase de razboi
17:00 Film de calatorie
17:15 Luptatorii aerului
18:00 Filler Digipedia WWF
18:05 O noua perspectiva
18:52 Filler Digipedia ECO AI 1
18:56 Filler Digipedia ECO AI 2
19:00 Scandinavia cu Simon Reeve
20:00 Planetele
21:00 Arome din Monaco
21:54 Filler Digipedia Astroshow
22:00 in prima linie
22:30 in prima linie
23:00 Misterul din Pompei
23:50 tinutul Buzaului Lemnul
00:40 Arome din Nordul Italiei
01:35 Lumea vazuta de sus
02:00 Lumea vazuta de sus
02:25 Influencerii istoriei
03:20 Arhiducesa Sophie a Austriei
04:15 Secretele Irlandei
05:10 Misterul din Pompei

Partenerii noștri

anestezie

Ce se întâmplă în creier în secunda în care "adormim" sub anestezie generală. Misterul pe care oamenii de știință încă...

În fiecare an, milioane de oameni intră într-o sală de operație, primesc câteva medicamente și, în...