Panoramic,View,Of,The,Earth,,Star,And,Galaxy.,Sunrise,Over

„Este aproape science fiction": Oamenii de ştiinţă spun că forma nucleului interior al Pământului se schimbă

Pământ, Terra. Shutterstock

Oamenii de ştiinţă care în urmă cu doar câteva luni au confirmat că miezul interior al Pământului şi-a inversat recent rotaţia au o nouă descoperire despre cele mai adânci secrete ale planetei noastre - au identificat modificări ale formei miezului interior, relatează CNN.

O multitudine de informaţii noi despre nucleul interior al Pământului au apărut în ultimele luni. Oamenii de ştiinţă au acum dovezi că stratul cel mai interior al planetei îşi schimbă forma.

Stratul cel mai interior al Pământului este o minge fierbinte şi solidă de metal înconjurată de un miez exterior de metal lichid. Timp de decenii, oamenii de ştiinţă care studiază planeta au suspectat că miezul interior solid s-a deformat în timp, pe măsură ce se rotea. Acum, cercetătorii au găsit primele dovezi ale unor schimbări care au avut loc în ultimii 20 de ani în forma nucleului interior. Semnele deformării miezului au apărut în undele cutremurelor care au fost suficient de puternice pentru a ajunge în centrul Pământului.

Echipa de cercetători a folosit aceleaşi date privind cutremurele pentru un studiu din 2024, pentru a rezolva o dezbatere de lungă durată privind rotaţia nucleului interior. Ei au descoperit că miezul interior s-a rotit cândva mai repede decât Pământul însuşi. Dar începând cu anul 2010, rotaţia miezului interior solid a încetinit. În prezent, acesta se roteşte în sens invers în raport cu restul planetei.

Noul lor studiu, publicat luni în revista Nature Geoscience, se bazează pe această descoperire, folosind date privind cutremurele colectate între 1991 şi 2023. Lucrările anterioare ale oamenilor de ştiinţă privind rotaţia nucleului i-au ajutat să interpreteze variaţiile înălţimii undelor seismice, definindu-le ca indicatori ai schimbărilor de la suprafaţa nucleului interior, a explicat Dr. John Vidale, coautor al studiului anterior şi autor principal al noului studiu.

Miezul Pământului, un mister

„Putem compara semnalele pe care le vedem atunci când miezul interior este readus în aceeaşi poziţie în care se afla în altă perioadă şi să vedem dacă există diferenţe care nu pot fi explicate prin rotaţie”, a declarat pentru CNN Vidale, profesor de ştiinţele Pământului la Colegiul Dornsife de Litere, Arte şi Ştiinţe al Universităţii California de Sud, potrivit News.ro.

Schimbările de formă din nucleu ar putea conţine indicii despre forţele din adâncul Pământului care alimentează magnetosfera, liniile invizibile de energie magnetică ce protejează planeta de vremea solară şi de radiaţiile mortale, spun cercetătorii.

„Pământul evoluează pe o scară de timp geologică, astfel încât observarea schimbărilor pe o scară de timp anuală este întotdeauna incitantă, deoarece ne îmbunătăţeşte înţelegerea dinamicii nucleului interior”, a declarat Dr. Yoshi Miyazaki, profesor asociat în cadrul departamentului de ştiinţe ale Pământului de la Universitatea Rutgers din New Jersey. „Studiile anterioare au discutat deja despre modul în care rotaţia nucleului interior s-a schimbat în ultimul deceniu, iar acest studiu introduce o nouă perspectivă - schimbările non-rotaţionale - adăugând o altă dimensiune discuţiei. Cred că acest lucru va alimenta şi mai mult aceste dezbateri”, a declarat Miyazaki, care nu a fost implicat în noua cercetare.

Dintre toate straturile Pământului, miezul interior este cel mai îndepărtat şi misterios. Această sferă solidă de fier şi nichel are aproximativ 70% din dimensiunea Lunii, cu o rază estimată la 1.221 kilometri. Temperaturile din miezul interior ajung până la 5.400 de grade Celsius, iar presiunea poate ajunge până la 365 de gigapascali (GPa) - de peste 3 milioane de ori mai mare decât presiunea atmosferică medie de pe Pământ. Deşi observarea directă a miezului este imposibilă, oamenii de ştiinţă îl studiază prin analizarea schimbărilor de mărime şi formă ale undelor seismice, pe măsură ce acestea trec prin miez.

Ce informații pot oferi cutremurele 

Cutremurele generează două tipuri de unde. Undele primare, sau undele P, sunt primele unde produse de un cutremur şi mişcă solul în aceeaşi direcţie în care se mişcă unda. Undele de forfecare, sau undele S, sunt mai lente decât undele P şi mişcă solul perpendicular pe direcţia undei.

Conform noului studiu, schimbările de amplitudine ale unui tip de undă P care penetrează miezul - undele PKIKP - indică deformări la nivelul cel mai puţin adânc al miezului interior. La limita unde miezul interior solid întâlneşte lichidul din miezul exterior, suprafaţa sferei ar putea fi mai maleabilă decât la niveluri mai adânci.

„Este aproape science fiction să vizualizăm ce se întâmplă la suprafaţa nucleului interior”, a declarat Vidale. „Este un loc atât de diferit de viaţa noastră de zi cu zi, cu scări de timp diferite, materiale diferite şi forţe incredibile. Şi totuşi, putem ajunge acolo şi să aflăm mai multe despre el doar trecând în revistă unele dintre cele mai recente observaţii”, spune cercetătorul.

Oamenii de ştiinţă au analizat 168 de unde împerecheate provenite de la cutremurele produse în 42 de locaţii din apropierea Insulelor Sandwich de Sud, un lanţ de insule vulcanice din Oceanul Atlantic de Sud. Urmărind viteza şi direcţia de rotaţie a miezului, cercetătorii au găsit o modalitate de a detecta schimbările în forma miezului. Odată ce au cunoscut viteza de rotaţie a miezului, au putut să îi modeleze poziţia şi apoi să compare diferite unde PKIKP care au ajuns la miez în timp ce acesta se rotea în acelaşi loc.

Conform studiului, modificările de amplitudine ale acestor unde pereche ar putea fi atribuite schimbărilor de formă ale nucleului, mai degrabă decât schimbărilor de rotaţie. Cu toate acestea, cum ar putea arăta această deformare a nucleului interior este mai greu de stabilit. „Poate că topografia urcă şi coboară. Poate că se deplasează ca nişte alunecări de teren”, spune Vidale. „Cel mai probabil, nucleul exterior doar împinge nucleul interior şi îl deplasează puţin”, adaugă el.

În timp ce o singură locaţie a miezului interior a prezentat semne de deformare între 2004 şi 2008, este posibil să existe mai multe care încă nu au fost detectate, spun cercetătorii. „Este greu de ştiut dacă ne uităm la o locaţie anormală sau normală”, punctează Vidale. „Dar o presupunere ar fi că un anumit nivel de deformare are loc destul de des în multe locuri”, arată profesorul.

Cum e generată magnetosfera

În timp ce miezul interior solid al Pământului se roteşte, miezul exterior topit se agită şi se scufundă. Interacţiunile lor generează energie magnetică, care se desface şi înfăşoară planeta noastră în magnetosferă. Dar miezul exterior lichid se micşorează. Milimetru cu milimetru, miezul interior a absorbit metal topit din miezul lichid din jurul său, explică Vidale. Probabil că a fost nevoie de miliarde de ani pentru ca miezul interior să se răcească şi să se solidifice, iar în următoarele câteva miliarde de ani, miezul interior va continua să se răcească, sorbind picături de metal lichid din miezul exterior, până când întregul miez al Pământului va fi o sferă de metal solid, a adăugat el. „Asta va distruge câmpul magnetic”, a spus Vidale. „Nu va mai exista fier în mişcare acolo jos”, explică el.

Cu toate acestea, un astfel de eveniment va avea loc în viitorul mult îndepărtat, peste miliarde de ani. Iar înainte ca acest lucru să se întâmple, Pământul va fi probabil distrus, pe măsură ce Soarele nostru se va transforma într-o gigantă roşie şi va înghiţi planetele interioare ale sistemului solar, arată Vidale. Până atunci, oamenii de ştiinţă ar trebui să aibă suficient timp la dispoziţie pentru a investiga mecanismele nevăzute din inima planetei noastre şi pentru a descoperi ce ar putea rezerva planetei Pământ rotaţia internă, mişcarea şi schimbarea formei sale.

În ceea ce priveşte impactul asupra vieţii, după cum se menţionează în introducerea lucrării, mărirea nucleului interior joacă un rol crucial în generarea câmpului magnetic al Pământului, care ne protejează de radiaţiile solare dăunătoare. „Deşi o legătură directă între viaţa de la suprafaţa Pământului şi ICB (graniţa dintre miezul interior şi exterior) rămâne îndepărtată, ceea ce se întâmplă la ICB are totuşi unele implicaţii pentru evoluţia pe termen lung a Pământului”, punctează profesorul Miyazaki.

Te-ar putea interesa si:
De ce durau epidemiile de ciumă atât de mult? Microbi din trecut, examinaţi de oamenii de ştiinţă...
Update important la Instagram. Fotografiile de pe telefon nu vor mai fi decupate automat
Sfârșitul Universului va veni mai devreme decât se prevedea, cred oamenii de știință olandezi

Programul Zilei

Sâmbătă14.06
Duminică15.06
Luni16.06
Marți17.06
Miercuri18.06
Joi19.06
Vineri20.06
06:00 Cum s-a intamplat
06:50 O plimbare prin Australia
07:45 Calatoria
08:40 De la Paris spre Roma
09:30 DIGIPEDIA
10:00 Vacanta raw
10:25 Vase de razboi
11:10 Plasticul din noi
12:10 Viitorul cu 5G
13:00 Luptatorii aerului
13:45 Trenurile de lux ale Marii Britanii
14:33 Portrete noi
14:40 Lumea vazuta de sus
15:05 Lumea vazuta de sus
15:30 Din interiorul fabricii
16:35 Joanna Lumley: pe urma condimentelor
17:25 O noua perspectiva
18:15 O plimbare prin Australia
19:10 Calatoria
20:05 De la Paris spre Roma
20:52 Portrete noi
21:00 Cu trenul prin Marea Britanie
21:47 Portrete noi
21:54 Portrete noi
22:00 Viata in salbaticie
23:00 Marile imperii ale antichitatii
23:50 Plasticul din noi
00:45 Film de calatorie
01:00 Luptatorii aerului
01:45 Trenurile de lux ale Marii Britanii
02:35 Lumea vazuta de sus
03:00 Lumea vazuta de sus
03:25 Din interiorul fabricii
04:25 Joanna Lumley: Marea Britanie
05:15 O noua perspectiva
06:00 Viata in salbaticie
06:55 O plimbare prin Australia
07:45 Calatoria
08:40 De la Paris spre Roma
09:30 Cu trenul prin Marea Britanie
10:20 Marile imperii ale antichitatii
11:10 De la zero la infinit
12:05 Misterele somnului
13:00 Luptatorii aerului
13:45 Trenurile de lux ale Marii Britanii
14:40 Lumea vazuta de sus
15:05 Lumea vazuta de sus
15:30 Din interiorul fabricii
16:35 Joanna Lumley: Marea Britanie
17:25 O noua perspectiva
18:15 O plimbare prin Australia
19:02 Digi Portret - Razvan Suma
19:10 Calatoria
20:05 De la Paris spre Roma
20:52 Digi Portret - Stefan Caltia
21:00 Supermasini
21:46 Film de calatorie
22:00 Cei mai periculosi vulcani
23:00 Cum s-a intamplat
23:50 De la zero la infinit
00:48 Digi Portret - Dan Dinu
01:00 Luptatorii aerului
01:45 Trenurile de lux ale Marii Britanii
02:35 Lumea vazuta de sus
03:00 Lumea vazuta de sus
03:25 Din interiorul fabricii
04:25 Joanna Lumley: Marea Britanie
05:15 O noua perspectiva
06:00 Cum s-a intamplat
06:50 O plimbare prin Australia
07:40 Calatoria
08:35 De la Paris spre Roma
09:25 Supermasini
10:15 Cei mai periculosi vulcani
11:10 Marele James Webb
12:05 Noul pericol din oceanul inghetat
13:00 Luptatorii aerului
13:45 Trenurile de lux ale Marii Britanii
14:33 Digi portret: ANDREEA BORTUN
14:40 Lumea vazuta de sus
15:05 Lumea vazuta de sus
15:30 Din interiorul fabricii
16:35 Joanna Lumley: Marea Britanie
17:25 O noua perspectiva
18:15 O plimbare prin Australia
19:03 Digi Portret - Dan Dinu
19:10 Calatoria
20:05 De la Paris spre Roma
20:50 Digi Portret - Alexandru Ciubotariu
21:00 Testul poligraf
22:00 Revolutiile care au schimbat lumea
22:53 Digi Portret - Teodor Ilincai TENOR
23:00 Marile imperii ale antichitatii
23:55 Marele James Webb
00:48 Digi Portret - Teodor Ilincai TENOR
00:55 Luptatorii aerului
01:40 O planeta dinamica
02:35 Lumea vazuta de sus
03:00 Lumea vazuta de sus
03:25 Din interiorul fabricii
04:25 Joanna Lumley: Marea Britanie
05:15 O noua perspectiva
06:00 Revolutiile care au schimbat lumea
06:55 O plimbare prin Australia
07:45 Calatoria
08:40 De la Paris spre Roma
09:25 Testul poligraf
10:20 Marile imperii ale antichitatii
11:15 Ultimul artefact
12:15 Proiectul Artemis
13:00 Luptatorii aerului
13:45 O planeta dinamica
14:40 Lumea vazuta de sus
15:05 Lumea vazuta de sus
15:30 Din interiorul fabricii
16:35 Joanna Lumley: Marea Britanie
17:25 O noua perspectiva
18:15 O plimbare prin Australia
19:02 Digi Portret - Teodor Ilincai TENOR
19:10 Calatoria
21:00 Dinozaurii de pe taramul inghetat
21:52 Digi Portret - Teodor Ilincai TENOR
22:00 Viata in salbaticie
22:53 Digi Portret - Teodor Ilincai TENOR
23:00 Marile imperii ale antichitatii
23:50 Ultimul artefact
00:44 Digi Portret - Teodor Ilincai TENOR
00:55 Luptatorii aerului
01:40 O planeta dinamica
02:35 stiinta bate fictiunea
03:00 stiinta bate fictiunea
03:25 Din interiorul fabricii
04:25 Ce s-a intamplat in Roanoke
05:15 O noua perspectiva
06:00 Viata in salbaticie
06:55 O plimbare prin Australia
07:45 Calatoria
09:25 Dinozaurii de pe taramul inghetat
10:20 Marile imperii ale antichitatii
11:10 O noua perspectiva navala
12:05 Molecula de baza
13:00 Luptatorii aerului
13:45 O planeta dinamica
14:40 stiinta bate fictiunea
15:05 stiinta bate fictiunea
15:30 Din interiorul fabricii
16:35 Ce s-a intamplat in Roanoke
17:25 O noua perspectiva
18:15 O plimbare prin Australia
19:02 Digi Portret - Teodor Ilincai TENOR
19:10 Calatoria
21:00 Dinozaurii de pe taramul inghetat
21:52 Digi Portret - Teodor Ilincai TENOR
22:00 Vase de razboi
22:45 Film de calatorie
23:00 Cum s-a intamplat
23:50 O noua perspectiva navala
00:55 Luptatorii aerului
01:40 O planeta dinamica
02:35 stiinta bate fictiunea
03:00 stiinta bate fictiunea
03:25 Din interiorul fabricii
04:25 Ce s-a intamplat in Roanoke
05:11 Filler Cum sa prinzi 100 - CLUBUL SENIORILOR
05:15 O noua perspectiva
06:00 Cum s-a intamplat
06:50 O plimbare prin Australia
07:40 Calatoria
08:32 Digi Portret - Teodor Ilincai TENOR
09:25 Dinozaurii de pe taramul inghetat
10:20 Vase de razboi
11:05 Ce se intampla cu datele tale pesonale
12:00 Molecula de baza
12:56 Fillere Jurnalul de Stiinte
13:00 Luptatorii aerului
13:45 O planeta dinamica
14:40 stiinta bate fictiunea
15:05 stiinta bate fictiunea
15:30 Din interiorul fabricii
16:35 Ce s-a intamplat in Roanoke
17:21 Filler Cum sa prinzi 100 - CLUBUL SENIORILOR
17:25 O noua perspectiva
18:11 Filler Colectionarii - PARIZESCU
18:15 O plimbare prin Australia
19:02 Filler Calusarii
19:10 Construit de mana omului
20:01 Filler Colectionarii - 3
21:00 Supermasini
21:46 Film de calatorie
22:00 Revolutiile care au schimbat lumea
23:00 Marile imperii ale antichitatii
23:50 Ce se intampla cu datele tale pesonale
00:00 Aparitia mamiferelor
00:55 Luptatorii aerului
01:40 O planeta dinamica
02:35 stiinta bate fictiunea
03:00 stiinta bate fictiunea
03:25 Tragedia navetei Columbia
04:25 De la Paris spre Roma
05:15 O noua perspectiva
06:00 Revolutiile care au schimbat lumea
06:55 O plimbare prin Australia
07:45 Construit de mana omului
08:36 Filler Colectionarii - 3
09:25 Supermasini
10:15 Marile imperii ale antichitatii
11:05 Aparitia mamiferelor
12:00 Molecula de baza
12:56 Fillere Jurnalul de Stiinte
13:00 Luptatorii aerului
13:45 O planeta dinamica
14:40 stiinta bate fictiunea
15:05 stiinta bate fictiunea
15:30 Tragedia navetei Columbia
16:35 De la Paris spre Roma
17:25 O noua perspectiva
18:11 Filler Ingrediente - Mierea 2
18:15 O plimbare prin Australia
19:02 Digi portret: RAZVAN POPOVICI
19:10 Construit de mana omului
20:01 Filler Ingrediente - Strugurele 2
20:50 Fillere Jurnalul de Stiinte
20:55 Filler Ingrediente - Mierea
21:00 DIGIPEDIA
21:30 Vacanta raw
21:55 Filler Ingrediente - Strugurele
22:00 Vase de razboi
22:46 Film de calatorie
23:00 Cum s-a intamplat
23:50 Fillere Jurnalul de Stiinte
23:55 Filler Ingrediente - Mierea
00:40 FILLER COLECTIONARII 2 RALUCA PARTENIE
00:45 Luptatorii aerului
02:25 stiinta bate fictiunea
02:50 stiinta bate fictiunea
03:15 Tragedia navetei Columbia
04:16 Filler Ingrediente - Cafeaua 2
04:20 De la Paris spre Roma
05:10 O noua perspectiva

Partenerii noștri

teste colesterol

7 alimente recomandate pentru reducerea colesterolului, care sunt ușor de integrat în mesele zilnice

Medicul Kunal Sood, cunoscut pe TikTok drept @doctorsood, a devenit viral după ce a împărtășit cu...