Descarcă aplicația DIGI TV
Panoramic,View,Of,The,Earth,,Star,And,Galaxy.,Sunrise,Over

„Este aproape science fiction": Oamenii de ştiinţă spun că forma nucleului interior al Pământului se schimbă

Pământ, Terra. Shutterstock

Oamenii de ştiinţă care în urmă cu doar câteva luni au confirmat că miezul interior al Pământului şi-a inversat recent rotaţia au o nouă descoperire despre cele mai adânci secrete ale planetei noastre - au identificat modificări ale formei miezului interior, relatează CNN.

O multitudine de informaţii noi despre nucleul interior al Pământului au apărut în ultimele luni. Oamenii de ştiinţă au acum dovezi că stratul cel mai interior al planetei îşi schimbă forma.

Stratul cel mai interior al Pământului este o minge fierbinte şi solidă de metal înconjurată de un miez exterior de metal lichid. Timp de decenii, oamenii de ştiinţă care studiază planeta au suspectat că miezul interior solid s-a deformat în timp, pe măsură ce se rotea. Acum, cercetătorii au găsit primele dovezi ale unor schimbări care au avut loc în ultimii 20 de ani în forma nucleului interior. Semnele deformării miezului au apărut în undele cutremurelor care au fost suficient de puternice pentru a ajunge în centrul Pământului.

Echipa de cercetători a folosit aceleaşi date privind cutremurele pentru un studiu din 2024, pentru a rezolva o dezbatere de lungă durată privind rotaţia nucleului interior. Ei au descoperit că miezul interior s-a rotit cândva mai repede decât Pământul însuşi. Dar începând cu anul 2010, rotaţia miezului interior solid a încetinit. În prezent, acesta se roteşte în sens invers în raport cu restul planetei.

Noul lor studiu, publicat luni în revista Nature Geoscience, se bazează pe această descoperire, folosind date privind cutremurele colectate între 1991 şi 2023. Lucrările anterioare ale oamenilor de ştiinţă privind rotaţia nucleului i-au ajutat să interpreteze variaţiile înălţimii undelor seismice, definindu-le ca indicatori ai schimbărilor de la suprafaţa nucleului interior, a explicat Dr. John Vidale, coautor al studiului anterior şi autor principal al noului studiu.

Miezul Pământului, un mister

„Putem compara semnalele pe care le vedem atunci când miezul interior este readus în aceeaşi poziţie în care se afla în altă perioadă şi să vedem dacă există diferenţe care nu pot fi explicate prin rotaţie”, a declarat pentru CNN Vidale, profesor de ştiinţele Pământului la Colegiul Dornsife de Litere, Arte şi Ştiinţe al Universităţii California de Sud, potrivit News.ro.

Schimbările de formă din nucleu ar putea conţine indicii despre forţele din adâncul Pământului care alimentează magnetosfera, liniile invizibile de energie magnetică ce protejează planeta de vremea solară şi de radiaţiile mortale, spun cercetătorii.

„Pământul evoluează pe o scară de timp geologică, astfel încât observarea schimbărilor pe o scară de timp anuală este întotdeauna incitantă, deoarece ne îmbunătăţeşte înţelegerea dinamicii nucleului interior”, a declarat Dr. Yoshi Miyazaki, profesor asociat în cadrul departamentului de ştiinţe ale Pământului de la Universitatea Rutgers din New Jersey. „Studiile anterioare au discutat deja despre modul în care rotaţia nucleului interior s-a schimbat în ultimul deceniu, iar acest studiu introduce o nouă perspectivă - schimbările non-rotaţionale - adăugând o altă dimensiune discuţiei. Cred că acest lucru va alimenta şi mai mult aceste dezbateri”, a declarat Miyazaki, care nu a fost implicat în noua cercetare.

Dintre toate straturile Pământului, miezul interior este cel mai îndepărtat şi misterios. Această sferă solidă de fier şi nichel are aproximativ 70% din dimensiunea Lunii, cu o rază estimată la 1.221 kilometri. Temperaturile din miezul interior ajung până la 5.400 de grade Celsius, iar presiunea poate ajunge până la 365 de gigapascali (GPa) - de peste 3 milioane de ori mai mare decât presiunea atmosferică medie de pe Pământ. Deşi observarea directă a miezului este imposibilă, oamenii de ştiinţă îl studiază prin analizarea schimbărilor de mărime şi formă ale undelor seismice, pe măsură ce acestea trec prin miez.

Ce informații pot oferi cutremurele 

Cutremurele generează două tipuri de unde. Undele primare, sau undele P, sunt primele unde produse de un cutremur şi mişcă solul în aceeaşi direcţie în care se mişcă unda. Undele de forfecare, sau undele S, sunt mai lente decât undele P şi mişcă solul perpendicular pe direcţia undei.

Conform noului studiu, schimbările de amplitudine ale unui tip de undă P care penetrează miezul - undele PKIKP - indică deformări la nivelul cel mai puţin adânc al miezului interior. La limita unde miezul interior solid întâlneşte lichidul din miezul exterior, suprafaţa sferei ar putea fi mai maleabilă decât la niveluri mai adânci.

„Este aproape science fiction să vizualizăm ce se întâmplă la suprafaţa nucleului interior”, a declarat Vidale. „Este un loc atât de diferit de viaţa noastră de zi cu zi, cu scări de timp diferite, materiale diferite şi forţe incredibile. Şi totuşi, putem ajunge acolo şi să aflăm mai multe despre el doar trecând în revistă unele dintre cele mai recente observaţii”, spune cercetătorul.

Oamenii de ştiinţă au analizat 168 de unde împerecheate provenite de la cutremurele produse în 42 de locaţii din apropierea Insulelor Sandwich de Sud, un lanţ de insule vulcanice din Oceanul Atlantic de Sud. Urmărind viteza şi direcţia de rotaţie a miezului, cercetătorii au găsit o modalitate de a detecta schimbările în forma miezului. Odată ce au cunoscut viteza de rotaţie a miezului, au putut să îi modeleze poziţia şi apoi să compare diferite unde PKIKP care au ajuns la miez în timp ce acesta se rotea în acelaşi loc.

Conform studiului, modificările de amplitudine ale acestor unde pereche ar putea fi atribuite schimbărilor de formă ale nucleului, mai degrabă decât schimbărilor de rotaţie. Cu toate acestea, cum ar putea arăta această deformare a nucleului interior este mai greu de stabilit. „Poate că topografia urcă şi coboară. Poate că se deplasează ca nişte alunecări de teren”, spune Vidale. „Cel mai probabil, nucleul exterior doar împinge nucleul interior şi îl deplasează puţin”, adaugă el.

În timp ce o singură locaţie a miezului interior a prezentat semne de deformare între 2004 şi 2008, este posibil să existe mai multe care încă nu au fost detectate, spun cercetătorii. „Este greu de ştiut dacă ne uităm la o locaţie anormală sau normală”, punctează Vidale. „Dar o presupunere ar fi că un anumit nivel de deformare are loc destul de des în multe locuri”, arată profesorul.

Cum e generată magnetosfera

În timp ce miezul interior solid al Pământului se roteşte, miezul exterior topit se agită şi se scufundă. Interacţiunile lor generează energie magnetică, care se desface şi înfăşoară planeta noastră în magnetosferă. Dar miezul exterior lichid se micşorează. Milimetru cu milimetru, miezul interior a absorbit metal topit din miezul lichid din jurul său, explică Vidale. Probabil că a fost nevoie de miliarde de ani pentru ca miezul interior să se răcească şi să se solidifice, iar în următoarele câteva miliarde de ani, miezul interior va continua să se răcească, sorbind picături de metal lichid din miezul exterior, până când întregul miez al Pământului va fi o sferă de metal solid, a adăugat el. „Asta va distruge câmpul magnetic”, a spus Vidale. „Nu va mai exista fier în mişcare acolo jos”, explică el.

Cu toate acestea, un astfel de eveniment va avea loc în viitorul mult îndepărtat, peste miliarde de ani. Iar înainte ca acest lucru să se întâmple, Pământul va fi probabil distrus, pe măsură ce Soarele nostru se va transforma într-o gigantă roşie şi va înghiţi planetele interioare ale sistemului solar, arată Vidale. Până atunci, oamenii de ştiinţă ar trebui să aibă suficient timp la dispoziţie pentru a investiga mecanismele nevăzute din inima planetei noastre şi pentru a descoperi ce ar putea rezerva planetei Pământ rotaţia internă, mişcarea şi schimbarea formei sale.

În ceea ce priveşte impactul asupra vieţii, după cum se menţionează în introducerea lucrării, mărirea nucleului interior joacă un rol crucial în generarea câmpului magnetic al Pământului, care ne protejează de radiaţiile solare dăunătoare. „Deşi o legătură directă între viaţa de la suprafaţa Pământului şi ICB (graniţa dintre miezul interior şi exterior) rămâne îndepărtată, ceea ce se întâmplă la ICB are totuşi unele implicaţii pentru evoluţia pe termen lung a Pământului”, punctează profesorul Miyazaki.

Te-ar putea interesa si:
Pământul ar putea supravieţui morţii arzătoare a Soarelui. Mercur și Venus vor fi distruse de...
Prunariu: Chiar dacă o să ne ducem pe Lună, pe Marte, nu putem trăi permanent acolo. Planeta...
Au găsit veriga lipsă? Cercetătorii propun o explicație radicală pentru apariția vieții pe Pământ
Descarcă aplicația DIGI TV

Programul Zilei

Vineri03.07
Sâmbătă04.07
Duminică05.07
Luni06.07
Marți07.07
Miercuri08.07
Joi09.07
06:00 Arhitectura antica
06:55 O noua perspectiva
07:45 Cum au reparat asta?
08:30 Vase de razboi
09:15 Luptatorii aerului
10:00 stiinta bate fictiunea
10:25 stiinta bate fictiunea
10:50 Planetele
11:50 Antarctica dezvaluita
12:20 O plimbare prin Australia
13:08 Digi Portret - Teodor Ilincai TENOR
13:15 Megainginerii: Diguri
14:10 Arhitectura antica
15:03 Film de calatorie
15:20 O noua perspectiva
16:08 Digi Portret - Teodor Ilincai TENOR
16:15 Cum au reparat asta?
16:59 Portrete noi
17:07 Filler Digipedia - ISTORIA POLITICA
17:10 Vase de razboi
18:00 Luptatorii aerului
18:45 Film de calatorie
19:00 stiinta bate fictiunea
19:25 stiinta bate fictiunea
20:00 Jurnalul de Stiinte
20:10 Omul
21:00 DIGIPEDIA
21:35 ZONA DE RISC.BIOCOD
22:47 Portrete noi
22:53 Digi Portret - Teodor Ilincai TENOR
23:00 Viata in salbaticie
23:53 Digi Portret - Teodor Ilincai TENOR
00:00 SUA si Holocaustul
02:20 Megainginerii: Tuneluri
03:15 Transportul in Paris
04:10 Despre boomul tehnologic al Chinei
05:05 Viata in salbaticie
06:00 Arhitectura antica
06:55 O noua perspectiva
07:45 Cum au reparat asta?
08:30 Vase de razboi
09:15 Luptatorii aerului
10:00 stiinta bate fictiunea
10:25 stiinta bate fictiunea
10:50 DIGIPEDIA
11:25 ZONA DE RISC.BIOCOD
11:50 Jurnalul de Stiinte
12:02 Film de calatorie
12:20 O plimbare prin Australia
13:08 Digi Portret - Teodor Ilincai TENOR
13:15 Megainginerii: Tuneluri
14:10 Arhitectura antica
15:03 Film de calatorie
15:20 O noua perspectiva
16:07 Digiportret - Mihail Cosuletu
16:15 Cum au reparat asta?
17:10 Vase de razboi
18:00 Luptatorii aerului
18:45 Film de calatorie
19:00 stiinta bate fictiunea
19:25 stiinta bate fictiunea
20:00 Planetele
21:00 Transportul in Paris
22:00 Despre boomul tehnologic al Chinei
22:54 Digi Portret - Constantin Dumitriu
23:00 Viata in salbaticie
23:54 Digi Portret - Wargha Enayati
00:00 Ukraina: inceputul Holocaustului
00:55 tinutul Buzaului - Lemnul
01:35 Megainginerii: Trenuri
02:30 O plimbare prin Australia
03:20 A cui e lumea?
04:20 Pompei: viata intr-un oras roman
05:05 Viata in salbaticie
06:00 Arhitectura antica
06:55 O noua perspectiva
07:45 Cum au reparat asta?
08:30 Vase de razboi
09:15 Luptatorii aerului
10:00 stiinta bate fictiunea
10:25 stiinta bate fictiunea
10:50 Planetele
11:50 Antarctica dezvaluita
12:14 Digi Portret - Justin Ionescu
12:20 O plimbare prin Australia
13:07 Digi Portret - Teodor Ilincai TENOR
13:15 Megainginerii: Trenuri
14:10 Arhitectura antica
15:03 Film de calatorie
15:20 O noua perspectiva
16:15 Cum au reparat asta?
17:10 Vase de razboi
18:00 Luptatorii aerului
18:45 Film de calatorie
19:00 stiinta bate fictiunea
19:25 stiinta bate fictiunea
20:00 Planetele
21:00 A cui e lumea?
22:00 Pompei: viata intr-un oras roman
22:45 Film de calatorie
23:00 Viata in salbaticie
00:00 Groaza ultimelor o suta de zile
00:55 Provence 1944: Operatiunea Dragonul
01:23 decembrie
01:30 Megainginerii: Poduri record
02:25 O plimbare prin Australia
03:15 Marea eclipsa din America
04:10 Marele James Webb
05:05 Viata in salbaticie
06:00 Arhitectura antica
06:55 O noua perspectiva
07:45 Cum au reparat asta?
08:30 Vase de razboi
09:15 Luptatorii aerului
10:00 stiinta bate fictiunea
10:25 stiinta bate fictiunea
10:50 Planetele
11:50 Cum sa prinzi 100
12:13 Digi Portret - Teodor Ilincai TENOR
12:20 O plimbare prin Australia
13:07 Digi portret: RAZVAN POPOVICI
13:15 Megainginerii: Poduri record
14:10 Arhitectura antica
15:03 Film de calatorie
15:20 O noua perspectiva
16:15 Cum au reparat asta?
17:10 Vase de razboi
18:00 Luptatorii aerului
18:44 Film de calatorie
19:00 Drumuri necunoscute: India
19:30 Drumuri necunoscute: India
20:00 Planetele
21:00 Marea eclipsa din America
22:00 Marele James Webb
22:53 decembrie
23:00 Viata in salbaticie
23:53 decembrie
00:00 Razboiul japonezilor
00:55 Provence 1944: Operatiunea Dragonul
01:35 Megainginerii: Diguri record
02:30 O plimbare prin Australia
03:20 Urme din trecut
04:15 Cea mai rea vreme
05:05 Viata in salbaticie
06:00 Arhitectura antica
06:55 O noua perspectiva
07:45 Cum au reparat asta?
08:30 Vase de razboi
09:15 Luptatorii aerului
10:00 Drumuri necunoscute: India
10:30 Drumuri necunoscute: India
11:00 Planetele
12:00 Film de calatorie
12:20 O plimbare prin Australia
13:08 decembrie
13:15 Megainginerii: Diguri record
14:10 Arhitectura antica
15:03 Film de calatorie
15:20 O noua perspectiva
16:15 Cum au reparat asta?
17:00 decembrie
17:06 decembrie
17:10 Vase de razboi
18:00 Luptatorii aerului
18:44 Film de calatorie
19:00 Drumuri necunoscute: India
19:30 Drumuri necunoscute: India
20:00 Genialitatea unei vieti moderne
21:00 Urme din trecut
21:54 decembrie
22:00 Cea mai rea vreme
23:00 Viata in salbaticie
00:00 Drumul catre Auschwitz
01:27 Filler Asteroizi 2
01:30 Megainginerii: Avioane de lupta
02:25 O plimbare prin Australia
03:15 Revolutia A.I.
04:10 Despre Univers
05:05 Viata in salbaticie
06:00 Arhitectura antica
06:55 O noua perspectiva
07:45 Cum au reparat asta?
08:30 Vase de razboi
09:15 Luptatorii aerului
10:00 Drumuri necunoscute: India
10:30 Drumuri necunoscute: India
11:00 Genialitatea unei vieti moderne
11:50 Cum sa prinzi 100
12:20 O plimbare prin Australia
13:08 Filler Digipedia Special Tg. Jiu
13:11 Filler Digipedia Special Tg. Jiu 2
13:15 Megainginerii: Avioane de lupta
14:10 Arhitectura antica
15:03 Film de calatorie
15:20 O noua perspectiva
16:15 Cum au reparat asta?
17:10 Vase de razboi
17:55 Filler Asteroizi 1
18:00 Luptatorii aerului
18:45 Film de calatorie
19:00 Drumuri necunoscute: India
19:25 Drumuri necunoscute: India
19:52 Filler Asteroizi 2
19:55 Filler Asteroizi 3
20:00 Genialitatea unei vieti moderne
20:53 Filler Digipedia - BLUE ZONES
21:00 Revolutia A.I.
21:54 decembrie
22:00 Despre Univers
22:54 decembrie
23:00 Viata in salbaticie
23:53 Filler Digipedia - BLUE ZONES
00:00 Ce stim despre SS
00:55 Provence 1944: Operatiunea Dragonul
01:23 Digi Portret - Razvan Penescu
01:30 Megainginerii: Autostrazi
02:25 O plimbare prin Australia
03:15 Mari pictori ai lumii
04:10 Despre Univers
05:05 Viata in salbaticie
06:00 Arhitectura antica
06:55 O noua perspectiva
07:45 Cum au reparat asta?
08:30 Vase de razboi
09:15 Luptatorii aerului
10:00 Drumuri necunoscute: India
10:25 Drumuri necunoscute: India
10:51 Filler Digipedia Special Tg. Jiu
10:55 Genialitatea unei vieti moderne
11:50 Cum sa prinzi 100
12:20 O plimbare prin Australia
13:09 decembrie
13:15 Megainginerii: Autostrazi
14:10 Arhitectura antica
15:03 Film de calatorie
15:20 O noua perspectiva
16:15 Cum au reparat asta?
17:10 Vase de razboi
17:56 decembrie
18:00 Luptatorii aerului
18:44 Film de calatorie
19:00 Drumuri necunoscute: India
19:30 Drumuri necunoscute: India
20:00 Genialitatea unei vieti moderne
20:52 Digi Portret - Cristian Lascu
21:00 Mari pictori ai lumii
21:53 Digi portret - Dan Perjovschi
22:00 Despre Univers
22:55 Filler Asteroizi 3
23:00 Viata in salbaticie
23:53 Digi Portret - Razvan Penescu
00:00 Mituri si mistere
01:45 Megainginerii: Submarine
02:40 O plimbare prin Australia
03:30 Omul
04:20 Prima lupta
05:05 Viata in salbaticie

Partenerii noștri

Vizual comunicat_Film Now_Recomandarile lunii iulie

În iulie, Film Now răcorește serile toride cu un mix fresh de titluri captivante

Când zilele lungi și ritmul domol stârnesc setea de povești, Film Now te invită într-un tur...