Descarcă aplicația DIGI TV
Panoramic,View,Of,The,Earth,,Star,And,Galaxy.,Sunrise,Over

„Este aproape science fiction": Oamenii de ştiinţă spun că forma nucleului interior al Pământului se schimbă

Pământ, Terra. Shutterstock

Oamenii de ştiinţă care în urmă cu doar câteva luni au confirmat că miezul interior al Pământului şi-a inversat recent rotaţia au o nouă descoperire despre cele mai adânci secrete ale planetei noastre - au identificat modificări ale formei miezului interior, relatează CNN.

O multitudine de informaţii noi despre nucleul interior al Pământului au apărut în ultimele luni. Oamenii de ştiinţă au acum dovezi că stratul cel mai interior al planetei îşi schimbă forma.

Stratul cel mai interior al Pământului este o minge fierbinte şi solidă de metal înconjurată de un miez exterior de metal lichid. Timp de decenii, oamenii de ştiinţă care studiază planeta au suspectat că miezul interior solid s-a deformat în timp, pe măsură ce se rotea. Acum, cercetătorii au găsit primele dovezi ale unor schimbări care au avut loc în ultimii 20 de ani în forma nucleului interior. Semnele deformării miezului au apărut în undele cutremurelor care au fost suficient de puternice pentru a ajunge în centrul Pământului.

Echipa de cercetători a folosit aceleaşi date privind cutremurele pentru un studiu din 2024, pentru a rezolva o dezbatere de lungă durată privind rotaţia nucleului interior. Ei au descoperit că miezul interior s-a rotit cândva mai repede decât Pământul însuşi. Dar începând cu anul 2010, rotaţia miezului interior solid a încetinit. În prezent, acesta se roteşte în sens invers în raport cu restul planetei.

Noul lor studiu, publicat luni în revista Nature Geoscience, se bazează pe această descoperire, folosind date privind cutremurele colectate între 1991 şi 2023. Lucrările anterioare ale oamenilor de ştiinţă privind rotaţia nucleului i-au ajutat să interpreteze variaţiile înălţimii undelor seismice, definindu-le ca indicatori ai schimbărilor de la suprafaţa nucleului interior, a explicat Dr. John Vidale, coautor al studiului anterior şi autor principal al noului studiu.

Miezul Pământului, un mister

„Putem compara semnalele pe care le vedem atunci când miezul interior este readus în aceeaşi poziţie în care se afla în altă perioadă şi să vedem dacă există diferenţe care nu pot fi explicate prin rotaţie”, a declarat pentru CNN Vidale, profesor de ştiinţele Pământului la Colegiul Dornsife de Litere, Arte şi Ştiinţe al Universităţii California de Sud, potrivit News.ro.

Schimbările de formă din nucleu ar putea conţine indicii despre forţele din adâncul Pământului care alimentează magnetosfera, liniile invizibile de energie magnetică ce protejează planeta de vremea solară şi de radiaţiile mortale, spun cercetătorii.

„Pământul evoluează pe o scară de timp geologică, astfel încât observarea schimbărilor pe o scară de timp anuală este întotdeauna incitantă, deoarece ne îmbunătăţeşte înţelegerea dinamicii nucleului interior”, a declarat Dr. Yoshi Miyazaki, profesor asociat în cadrul departamentului de ştiinţe ale Pământului de la Universitatea Rutgers din New Jersey. „Studiile anterioare au discutat deja despre modul în care rotaţia nucleului interior s-a schimbat în ultimul deceniu, iar acest studiu introduce o nouă perspectivă - schimbările non-rotaţionale - adăugând o altă dimensiune discuţiei. Cred că acest lucru va alimenta şi mai mult aceste dezbateri”, a declarat Miyazaki, care nu a fost implicat în noua cercetare.

Dintre toate straturile Pământului, miezul interior este cel mai îndepărtat şi misterios. Această sferă solidă de fier şi nichel are aproximativ 70% din dimensiunea Lunii, cu o rază estimată la 1.221 kilometri. Temperaturile din miezul interior ajung până la 5.400 de grade Celsius, iar presiunea poate ajunge până la 365 de gigapascali (GPa) - de peste 3 milioane de ori mai mare decât presiunea atmosferică medie de pe Pământ. Deşi observarea directă a miezului este imposibilă, oamenii de ştiinţă îl studiază prin analizarea schimbărilor de mărime şi formă ale undelor seismice, pe măsură ce acestea trec prin miez.

Ce informații pot oferi cutremurele 

Cutremurele generează două tipuri de unde. Undele primare, sau undele P, sunt primele unde produse de un cutremur şi mişcă solul în aceeaşi direcţie în care se mişcă unda. Undele de forfecare, sau undele S, sunt mai lente decât undele P şi mişcă solul perpendicular pe direcţia undei.

Conform noului studiu, schimbările de amplitudine ale unui tip de undă P care penetrează miezul - undele PKIKP - indică deformări la nivelul cel mai puţin adânc al miezului interior. La limita unde miezul interior solid întâlneşte lichidul din miezul exterior, suprafaţa sferei ar putea fi mai maleabilă decât la niveluri mai adânci.

„Este aproape science fiction să vizualizăm ce se întâmplă la suprafaţa nucleului interior”, a declarat Vidale. „Este un loc atât de diferit de viaţa noastră de zi cu zi, cu scări de timp diferite, materiale diferite şi forţe incredibile. Şi totuşi, putem ajunge acolo şi să aflăm mai multe despre el doar trecând în revistă unele dintre cele mai recente observaţii”, spune cercetătorul.

Oamenii de ştiinţă au analizat 168 de unde împerecheate provenite de la cutremurele produse în 42 de locaţii din apropierea Insulelor Sandwich de Sud, un lanţ de insule vulcanice din Oceanul Atlantic de Sud. Urmărind viteza şi direcţia de rotaţie a miezului, cercetătorii au găsit o modalitate de a detecta schimbările în forma miezului. Odată ce au cunoscut viteza de rotaţie a miezului, au putut să îi modeleze poziţia şi apoi să compare diferite unde PKIKP care au ajuns la miez în timp ce acesta se rotea în acelaşi loc.

Conform studiului, modificările de amplitudine ale acestor unde pereche ar putea fi atribuite schimbărilor de formă ale nucleului, mai degrabă decât schimbărilor de rotaţie. Cu toate acestea, cum ar putea arăta această deformare a nucleului interior este mai greu de stabilit. „Poate că topografia urcă şi coboară. Poate că se deplasează ca nişte alunecări de teren”, spune Vidale. „Cel mai probabil, nucleul exterior doar împinge nucleul interior şi îl deplasează puţin”, adaugă el.

În timp ce o singură locaţie a miezului interior a prezentat semne de deformare între 2004 şi 2008, este posibil să existe mai multe care încă nu au fost detectate, spun cercetătorii. „Este greu de ştiut dacă ne uităm la o locaţie anormală sau normală”, punctează Vidale. „Dar o presupunere ar fi că un anumit nivel de deformare are loc destul de des în multe locuri”, arată profesorul.

Cum e generată magnetosfera

În timp ce miezul interior solid al Pământului se roteşte, miezul exterior topit se agită şi se scufundă. Interacţiunile lor generează energie magnetică, care se desface şi înfăşoară planeta noastră în magnetosferă. Dar miezul exterior lichid se micşorează. Milimetru cu milimetru, miezul interior a absorbit metal topit din miezul lichid din jurul său, explică Vidale. Probabil că a fost nevoie de miliarde de ani pentru ca miezul interior să se răcească şi să se solidifice, iar în următoarele câteva miliarde de ani, miezul interior va continua să se răcească, sorbind picături de metal lichid din miezul exterior, până când întregul miez al Pământului va fi o sferă de metal solid, a adăugat el. „Asta va distruge câmpul magnetic”, a spus Vidale. „Nu va mai exista fier în mişcare acolo jos”, explică el.

Cu toate acestea, un astfel de eveniment va avea loc în viitorul mult îndepărtat, peste miliarde de ani. Iar înainte ca acest lucru să se întâmple, Pământul va fi probabil distrus, pe măsură ce Soarele nostru se va transforma într-o gigantă roşie şi va înghiţi planetele interioare ale sistemului solar, arată Vidale. Până atunci, oamenii de ştiinţă ar trebui să aibă suficient timp la dispoziţie pentru a investiga mecanismele nevăzute din inima planetei noastre şi pentru a descoperi ce ar putea rezerva planetei Pământ rotaţia internă, mişcarea şi schimbarea formei sale.

În ceea ce priveşte impactul asupra vieţii, după cum se menţionează în introducerea lucrării, mărirea nucleului interior joacă un rol crucial în generarea câmpului magnetic al Pământului, care ne protejează de radiaţiile solare dăunătoare. „Deşi o legătură directă între viaţa de la suprafaţa Pământului şi ICB (graniţa dintre miezul interior şi exterior) rămâne îndepărtată, ceea ce se întâmplă la ICB are totuşi unele implicaţii pentru evoluţia pe termen lung a Pământului”, punctează profesorul Miyazaki.

Te-ar putea interesa si:
Oamenii de știință au descifrat modul în care celulele imunitare detectează bacteriile
A fost descoperită cea mai veche dovadă a producerii focului. Momentul-cheie din evoluţia...
Misterul „mesagerilor ascunşi” ai sângelui, descifrat de cercetătorii din Australia
Descarcă aplicația DIGI TV

Programul Zilei

Vineri20.02
Sâmbătă21.02
Duminică22.02
Luni23.02
Marți24.02
Miercuri25.02
Joi26.02
06:00 Cum au reparat asta?
06:45 Drumul matasii
07:40 Calatoriile lui Darley
08:05 Calatoriile lui Darley
08:35 Pe urmele furtunii
10:20 Minunile naturii
11:11 Filler Digipedia - Medic SUA
11:15 Luptatorii aerului
12:00 Cum sa prinzi 100
12:40 Ultimul artefact
13:40 Conacul Sandringham
14:23 Digi portret: ANDREEA BORTUN
14:30 Cum au reparat asta?
15:15 Drumul matasii
16:08 Digi Portret - Stefan Caltia
16:15 stiinta bate fictiunea
16:40 stiinta bate fictiunea
17:05 Digi Portret - Dan Dinu
17:11 Filler Digipedia
17:15 Un paradis in echilibru
18:58 Digi Portret - Alexandru Ciubotariu
19:05 Minunile naturii
20:00 Cele mai mari orase ale lumii
20:55 Filler Digipedia - Medic SUA
21:00 DIGIPEDIA
21:30 Antarctica dezvaluita
22:00 Mega inginerii: Diguri
22:55 Cele 33 de obiecte de la Auschwitz
23:50 Prima lupta
00:22 Filler Digipedia - BLUE ZONES
00:35 Ce s-a intamplat in Roanoke
01:25 Conacul Sandringham
02:10 Cele mai mari orase ale lumii
03:05 Din interiorul fabricii
04:10 Mega inginerii: Tuneluri
05:05 Cele 33 de obiecte de la Auschwitz
06:00 Cum au reparat asta?
06:45 Drumul matasii
07:40 stiinta bate fictiunea
08:05 stiinta bate fictiunea
08:30 Un paradis in echilibru
10:15 Minunile naturii
11:10 DIGIPEDIA
11:40 O noua perspectiva navala
12:35 Ce s-a intamplat in Roanoke
13:21 Film de calatorie
13:40 Conacul Sandringham
14:24 Filler Digipedia
14:30 Cum au reparat asta?
15:15 Deasupra Coreei de Sud
16:08 Digi Portret - Teodor Ilincai TENOR
16:15 stiinta bate fictiunea
16:40 stiinta bate fictiunea
17:15 Misterele somnului
19:05 Minunile naturii
20:00 Cele mai mari orase ale lumii
20:52 Filler Digipedia - BLUE ZONES
21:00 Din interiorul fabricii
22:00 Mega inginerii: Tuneluri
22:55 Cele 33 de obiecte de la Auschwitz
23:50 100 baloane pentru Romania
00:19 VOCILE OPEREI
00:35 Ce s-a intamplat in Roanoke
01:25 Conacul Sandringham
02:10 Cele mai mari orase ale lumii
03:05 Din interiorul fabricii
04:10 Apocalipsa antica
05:05 Cele 33 de obiecte de la Auschwitz
06:00 Cum au reparat asta?
06:45 Deasupra Coreei de Sud
07:40 stiinta bate fictiunea
08:05 stiinta bate fictiunea
08:30 Misterele somnului
10:15 Minunile naturii
11:10 Secretul din Santorini
12:10 Cum sa prinzi 100
12:40 Ce s-a intamplat in Roanoke
13:25 Film de calatorie
13:40 Conacul Sandringham
14:30 Cum au reparat asta?
15:15 Deasupra Coreei de Sud
16:08 Digi Portret - Teodor Ilincai TENOR
16:15 stiinta bate fictiunea
16:40 stiinta bate fictiunea
17:15 Adevarul despre grasime
19:05 Minunile naturii
20:00 Cele mai mari orase ale lumii
21:00 Din interiorul fabricii
22:00 Apocalipsa antica
22:55 Cele 33 de obiecte de la Auschwitz
23:50 Cum sa prinzi 100
00:30 Viata pe Marte
01:25 Pe marginea prapastiei
02:15 Cele mai mari orase ale lumii
03:10 Creierul tau
05:05 Cele 33 de obiecte de la Auschwitz
06:00 Cum au reparat asta?
06:45 Deasupra Coreei de Sud
07:40 stiinta bate fictiunea
08:05 stiinta bate fictiunea
08:30 Adevarul despre grasime
10:15 Minunile naturii
11:10 Cum sa prinzi 100
11:32 VOCILE OPEREI
11:45 Taramul legendelor
12:40 Viata pe Marte
13:40 Pe marginea prapastiei
14:30 Cum au reparat asta?
15:15 Parcuri nationale
16:15 stiinta bate fictiunea
16:40 stiinta bate fictiunea
17:15 Aparitia mamiferelor
18:10 Alexander Armstrong la Palatul Buckingham
19:05 Minunile naturii
20:00 Cele mai mari orase ale lumii
21:00 Creierul tau
23:00 Cele 33 de obiecte de la Auschwitz
00:13 Digi Portret - Constantin Dumitriu
00:25 Ambitii arhitecturale
01:25 Pe marginea prapastiei
02:15 Materiale uimitoare
03:10 Superconstructii antice
04:05 Citadela din Mediterana
05:05 Cele 33 de obiecte de la Auschwitz
06:00 Cum au reparat asta?
06:45 Parcuri nationale
07:35 stiinta bate fictiunea
08:00 stiinta bate fictiunea
08:25 Aparitia mamiferelor
09:20 Alexander Armstrong la Palatul Buckingham
10:05 Minunile naturii
10:57 Concorde: povestea nestiuta
11:45 Taramul legendelor
12:40 Ambitii arhitecturale
13:40 Pe marginea prapastiei
14:30 Cum au reparat asta?
15:15 Parcuri nationale
16:15 stiinta bate fictiunea
16:40 stiinta bate fictiunea
17:15 Ce nu stim despre neutrin
18:10 Alexander Armstrong la Palatul Buckingham
19:05 Minunile naturii
20:00 Materiale uimitoare
20:54 Digi Portret - Constantin Dumitriu
21:00 Superconstructii antice
22:00 Citadela din Mediterana
23:00 Cele 33 de obiecte de la Auschwitz
23:55 Viata romanilor la Malaiesti
00:40 Ambitii arhitecturale
01:40 Pe marginea prapastiei
02:25 Materiale uimitoare
03:20 Creierul tau
04:15 Apocalipsa antica
05:10 Vietile scandaloase ale regilor Angliei
06:00 Cum au reparat asta?
06:45 Parcuri nationale
07:35 stiinta bate fictiunea
08:00 stiinta bate fictiunea
08:25 Ce nu stim despre neutrin
09:20 Alexander Armstrong la Palatul Buckingham
10:05 Minunile naturii
10:57 Concorde: povestea nestiuta
11:45 Taramul legendelor
12:40 Ambitii arhitecturale
13:40 Pe marginea prapastiei
14:30 Cum au reparat asta?
15:15 Parcuri nationale
16:15 Drumul
17:09 Digi Portret - Wargha Enayati
17:15 Misterul liniilor Nazca
18:10 Alexander Armstrong la Palatul Buckingham
18:54 Filler DIGIPEDIA SOS 2
18:59 Filler DIGIPEDIA SOS 2
19:05 Trenurile care au schimbat lumea
20:00 Materiale uimitoare
20:54 Digi Portret - Justin Ionescu
21:00 Creierul tau
21:54 Digi Portret - Teodor Ilincai TENOR
22:00 Apocalipsa antica
22:55 Vietile scandaloase ale regilor Angliei
23:45 O mumie adevarata
00:12 Frontierele luminii
00:50 Ambitii arhitecturale
01:50 Materiale uimitoare
02:45 Superconstructii antice
03:40 Adevaratul Lawrence al Arabiei
05:10 Vietile scandaloase ale regilor Angliei
06:00 Cum au reparat asta?
06:45 Parcuri nationale
07:35 Drumul
08:30 Misterul liniilor Nazca
09:25 Alexander Armstrong la Palatul Buckingham
10:10 Trenurile care au schimbat lumea
10:54 Amerigo Vespucci
11:45 Taramul legendelor
12:40 Ambitii arhitecturale
13:40 Pe marginea prapastiei
14:30 Cum au reparat asta?
15:15 Parcuri nationale
16:02 Filler Digipedia - APICULTURA vs MEDIU
16:08 Filler Digipedia - APICULTURA vs MEDIU
16:15 Drumul
17:08 Digi Portret - Teodor Ilincai TENOR
17:15 Ce-si spun animalele?
18:10 Alexander Armstrong la Palatul Buckingham
19:05 Trenurile care au schimbat lumea
20:00 Materiale uimitoare
21:00 Superconstructii antice
21:55 Adevaratul Lawrence al Arabiei
23:25 Vietile scandaloase ale regilor Angliei
00:00 Drumul catre Auschwitz
01:10 Ambitii arhitecturale
02:10 Pe marginea prapastiei
02:55 Dinozaurii de pe taramul inghetat
03:50 Antarctica dezvaluita
04:15 Mega inginerii: Trenuri
05:10 Vietile scandaloase ale regilor Angliei

Partenerii noștri

Eric Dane

Care este speranța de viață în cazul pacienților cu scleroză laterală amiotrofică. Actorul Eric Dane a murit la 10 luni...

Actorul Eric Dane s-a stins din viață în 19 februarie 2026, la mai puțin de un an după ce fusese...