Natura a avut milioane de ani la dispoziție pentru a perfecționa soluții de supraviețuire, adaptare și eficiență. În ultimele decenii, inginerii și oamenii de știință au învățat să-și îndrepte atenția spre aceste soluții naturale. De la robotica inspirată de caracatițe, la materiale ultra-rezistente modelate după pânza de păianjen, sau navigația asistată de ecolocație ca la lilieci, natura continuă să fie o sursă valoroasă de inovație tehnologică.
Caracatița, maestrul flexibilității și al camuflajului
Caracatițele au devenit modele de studiu esențiale în robotică datorită structurii lor fără schelet. Acest lucru le permite să se strecoare prin spații incredibil de înguste și să își miște tentaculele cu o precizie uimitoare.
Cercetătorii de la Harvard și MIT au dezvoltat roboți moi (soft robots) care imită aceste mișcări flexibile, permițând intervenții medicale minim invazive sau operațiuni de căutare și salvare în spații inaccesibile pentru mașinăriile rigide. În plus, sistemul de ventuze controlabile independent al caracatiței a inspirat noi tipuri de proteze sau dispozitive de prindere folosite în industrie.
Pe partea de camuflaj, pielea caracatițelor, capabilă să își schimbe culoarea și textura, a inspirat cercetări în materiale adaptive, inclusiv țesături inteligente și echipamente militare de camuflaj activ.
Păianjenul, expertul în arhitectură și materiale

Pânză de păianjen / Foto: Shutterstock
Pânza de păianjen este mai rezistentă decât oțelul, raportat la greutate, și are o elasticitate remarcabilă. Această performanță biologică a condus la numeroase încercări de a reproduce materialul sintetic, cunoscut sub denumirea de mătase de păianjen artificială.
Companii precum Bolt Threads lucrează la materiale textile sustenabile inspirate de acest model, cu aplicații în modă, medicină (fire de sutură ultra-rezistente) și chiar în construcții. În același timp, arhitecții au început să adopte modele de rețele structurală inspirate din geometria pânzelor de păianjen pentru a construi structuri ușoare și rezistente.
Liliacul, maestrul ecolocației

Liliac / Foto: Shutterstock
Liliecii se orientează în spațiu folosind ecolocația, un sistem de navigație acustică care le permite să zboare cu precizie chiar și în întuneric total. Această abilitate a inspirat dezvoltarea unor sisteme sonar avansate folosite în robotica autonomă, în navigația dronelor și chiar în dispozitive pentru nevăzători.
Un exemplu concret este The Sonic Eye, un dispozitiv portabil care transformă imaginile din jur în semnale acustice, oferind o formă de orientare pentru persoanele cu deficiențe de vedere. În industria auto, senzorii de parcare și navigație autonomă se bazează pe principii similare, adaptate din natură.
Citește și: De ce ni se face pielea de găină și ce semnalizează acest reflex
Citește și: Ce este memoria falsă. Cum își „inventează” creierul amintiri
Alte exemple remarcabile din natură, care au inspirat inovații tehnologice
Solzii peștilor au inspirat noi materiale antibacteriene și armuri flexibile.
Structura aripilor de fluture a fost studiată pentru realizarea unor panouri solare mai eficiente, datorită modului în care manipulează lumina.
Gecko, o specie de șopârlă, a inspirat crearea de adezivi revoluționari care nu folosesc lipici, dar se pot atașa și dezlipi de suprafețe netede, chiar și sub apă.
- Te-ar putea interesa si:
- Australienii, rugaţi să captureze şi să doneze păianjeni periculoşi pentru un program de antivenin...
- DIGI, operatorul cu „Cea mai rapidă rețea de fibră optică din Spania” pentru al patrulea an...
- Care este singurul regret al milionarului care vrea să încetinească îmbătrânirea și să trăiască...