Calota glaciară din Groenlanda s-a topit cu circa 3.500 de miliarde de tone în ultimii 10 ani și a provocat o creştere cu un centimetru a nivelului oceanului planetar, ceea ce a agravat riscurile de inundaţii în lumea întreagă. Este concluzia unui nou studiu, publicat luni, informează AFP, potrivit Agerpres.
Îngrijorare în rândul oamenilor de ştiinţă. Groenlanda are o cantitate suficientă de gheaţă pentru a creşte nivelul oceanelor cu 6-7 metri
Stratul de gheaţă care acoperă Groenlanda, reprezentând a doua calotă glaciară a Terrei după cea din Antarctica, cu o suprafaţă de aproape 1,8 milioane de kilometri pătraţi, stârneşte îngrijorare în rândul oamenilor de ştiinţă, în contextul în care încălzirea din Arctica este de trei ori mai rapidă decât cea înregistrată la nivelul întregii planete. Groenlanda conţine o cantitate suficientă de gheaţă pentru a creşte nivelul oceanelor cu 6-7 metri.
Numeroşi cercetători îi monitorizează cu atenţie evoluţia, iar studiul publicat în revista Nature Communications, care este prima cercetare ştiinţifică bazată în special pe observaţiile satelitare realizate de Agenţia Spaţială Europeană, a ajuns la concluzia că topirea gheţii din Groenlanda a crescut cu 21% în ultimii 40 de ani.
Scăderea calotei groenlandeze a fost de 3.500 de miliarde de tone începând din 2011
Această scădere a calotei groenlandeze a fost de 3.500 de miliarde de tone începând din 2011, din care două treimi s-au produs doar în verile anilor 2012 şi 2019, potrivit studiului.
Datele satelitare au evidenţiat, într-adevăr, variaţii importante ale ritmului de topire, care au fost mult mai puternic accentuate de episoade caniculare decât de încălzirea progresivă a planetei.
Groenlanda este vulnerabilă în faţa intensificării evenimentelor meteorologice extreme
„Ca şi celelalte zone ale lumii, Groenlanda este vulnerabilă în faţa intensificării evenimentelor meteorologice extreme”, a subliniat autorul principal al studiului, Thomas Slater, cercetător la Universitatea Leeds din Marea Britanie.
Monitorizarea din satelit le-a permis oamenilor de ştiinţă să estimeze cu rapiditate şi cu precizie cantitatea de gheaţă topită în fiecare an şi să o introducă apoi în formula de calcul privind creşterea nivelului mărilor. Această metodă „ne va permite să înţelegem mai bine procesele complexe legate de topirea gheţii”, au explicat autorii studiului.
„Estimările obţinute prin programe de modelare computerizată sugerează că banchiza groenlandeză va contribui până în anul 2100 la o creştere a oceanelor cuprinsă între trei şi 23 de centimetri”, a explicat Amber Leeson, cercetătoare la Universitatea Lancaster din Marea Britanie şi coautoare a studiului.
- Te-ar putea interesa si:
- Veste alarmantă! Ghețarii din Himalaya se topesc într-un ritm fără precedent. Aproape două miliarde...
- Emisiile globale de CO2, aproape de nivelurile record înregistrate înainte de pandemia de COVID-19
- Jeff Bezos e gata să contribuie cu un miliard de dolari la reîmpădurirea Africii. Prințul Charles a...
