Aproape jumătate dintre cancerele la nivel mondial sunt atribuite unui anumit factor de risc, în principal tutunul şi alcoolul, potrivit unui vast studiu publicat vineri, 19 august, care subliniază importanţa măsurilor de prevenţie fără a le transforma într-un panaceu, relatează AFP și Agerpres.
Fumatul, consumul de alcool, indicele de masă corporală (IMC) ridicat și alți factori de risc cunoscuți au fost responsabili pentru aproape 4,45 milioane de decese de cancer la nivel mondial în 2019, potrivit studiului publicat vineri în jurnalul The Lancet, scrie și CNBC.
"Conform analizei noastre, 44,4% dintre decesele cauzate de cancer la nivel mondial (...) sunt atribuite unui factor de risc care a fost măsurat", se arată în studiul făcut între 2010 și 2019 și publicat în revista medicală britanică The Lancet şi realizat în cadrul Global Burden of Disease.
"Fumatul continuă să fie principalul factor de risc pentru cancer la nivel global, cu alți factori substanțiali care variază", a spus Murray, un co-autor principal al studiului.
Acest vast program de cercetare, finanţat de Fundaţia Bill și Melinda Gates, este de o amploare inegalabilă, implicând câteva mii de cercetători din majoritatea ţărilor lumii.
Factorii de risc în dezvoltarea cancerului sunt și comportamentali, și metabolici
Principalii factori de risc care au contribuit la povara globală a cancerului în 2019 au fost comportamentali, în timp ce factorii de risc metabolici au înregistrat cele mai mari creșteri între 2010 și 2019. Reducerea expunerii la acești factori de risc ar scădea mortalitatea din cauza cancerului, la nivel global, iar politicile ar trebui adaptate în mod corespunzător pentru povara locală a factorilor de risc de cancer, se arată în The Lancet.
Prin urmare, acest studiu face posibilă cunoaşterea mai în detaliu a factorilor de risc în funcţie de regiunile lumii chiar dacă, în ansamblu, concluziile sale confirmă ceea ce se ştia deja: tutunul este de departe principalul element care a favorizat dezvoltarea unui cancer (33,9%), urmat de alcool (7,4%).
Concluziile studiului pledează pentru acordarea unui loc mai important prevenţiei în materie de sănătate publică, deoarece mulţi dintre aceşti factori de risc se referă la comportamente care pot fi schimbate sau evitate.
Cu toate acestea, peste jumătate din cazurile de cancer nu sunt atribuite unui anumit factor de risc, ceea ce arată că prevenţia nu este suficientă.
Astfel, în opinia autorilor studiului, prevenţia trebuie însoţită de alţi doi piloni importanţi: un diagnostic suficient de precoce şi tratamente eficiente.
Într-un comentariu independent, publicat în aceeaşi ediţie a revistei "The Lancet", doi epidemiologi, Diana Sarfati şi Jason Gurney, au susţinut aceste concluzii, estimând totodată că studiul subliniază importanţa prevenţiei. Ei au atras însă atenţia asupra preciziei estimărilor studiului, dat fiind faptul că strângerea datelor este supusă numeroaselor deficienţe în mai multe ţări.
- Te-ar putea interesa si:
- 1 din 15 bărbați din România riscă să fie diagnosticat cu cancer pulmonar până la 75 de ani
- Tot mai mulţi tineri se îmbolnăvesc de cancer, iar oamenii de ştiinţă nu ştiu exact de ce
- Ce se întâmplă în corpul tău când ești mahmur. Ce efecte are o noapte îmbibată în alcool asupra...
