Sonda marţiană lansată în spaţiu de Emiratele Arabe Unite, care orbitează de doi ani "Planeta Roşie", a observat mica lună Deimos cu o precizie de neegalat până acum şi a adus noi informaţii despre originile acestui satelit misterios al lui Marte, informează AFP și Agerpres.
Sonda "Al-Amal" ("Hope" în engleză/ "Speranță" în română), prima misiune arabă interplanetară, a zburat la mai puţin de 110 kilometri distanţă de Deimos, un corp teluric neregulat cu diametrul de doar 12 kilometri, ce are forma unui bob de fasole, care, alături de însoţitorul său mai mare, Phobos, este una dintre cele două luni ale planetei Marte.
A fost pentru prima dată după misiunea Viking din 1977 când un vehicul spaţial a survolat la o distanţă atât de mică acel satelit natural arareori cercetat de oamenii de ştiinţă, au subliniat coordonatorii "Emirates Mars Mission" (EMM) la o adunare a Uniunii europene pentru geoştiinţe, care se desfăşoară la Viena.
În timpul survolărilor pe deasupra lui Deimos, începute în ianuarie, sonda Hope a putut să realizeze observaţii cu o precizie fără egal, mai ales graţie camerei sale EXI ce furnizează imagini în culori, în mai multe rezoluţii şi în mai multe lungimi de undă.
Aceste date au dezvăluit "faţa ascunsă" a micii luni ce orbitează la circa 23.000 de kilometri planeta Marte şi a cărei compoziţie nu a fost încă studiată.
"Nu suntem siguri de originile lui Phobos şi Deimos. O teorie mai veche afirmă că ar fi vorba despre asteroizi" proveniţi din centura de asteroizi a Sistemului Solar şi care ar fi fost "capturaţi" apoi pe orbita "Planetei Roşii", a explicat Hessa Al Matroushi, coordonatoarea ştiinţifică a EMM, într-un comunicat.
Planeta Marte și Deimos, una dintre cele două luni ale sale, poză din aprilie 2023. / Foto: Profimedia
Citește și: Imagini din casa pe care NASA o va utiliza pentru a simula viaţa pe Marte. 4 persoane vor sta închise în ea timp de un an
Însă observaţiile făcute din apropiere de sonda Hope par să indice mai degrabă o origine planetară. La fel ca însoţitorul său Phobos, Deimos deţine într-adevăr "proprietăţi infraroşii mai apropiate de rocile bazaltice de pe Marte decât de cele ale meteoriţilor căzuţi lângă Lacul Tagish din Canada, adeseori utilizate ca analogie pentru a-i studia pe Phobos şi Deimos", a declarat Christopher Edwards, un om de ştiinţă care se ocupă de instrumentul EMIRS de la bordul sondei arabe.Prim-ministrul din Emiratele Arabe Unite, Mohammed bin Rashid Al Maktoum, a distribuit pe Twitter o imagine cu Deimos. Sonda, a scris el, arat că micuţa lună a făcut parte din Marte, de care "s-a separat în urmă cu câteva milioane de ani".
Sonda Hope va continua să survoleze luna Deimos pe întreaga durată a anului 2023 pentru a strânge mai multe date, a precizat Agenţia spaţială a Emiratelor Arabe Unite, care a decis să prelungească misiunea marţiană cu un an suplimentar.
În februarie 2021, Emiratele Arabe Unite au reuşit să plaseze sonda Hope pe o orbită în jurul planetei Marte, devenind prima ţară arabă care a realizat o astfel de performanţă ştiinţifică. Își doreşte, de asemenea, să trimită un rover fără echipaj uman pe Lună până în 2024.
- Te-ar putea interesa si:
- Descoperire inedită a roverului Curiosity, pe suprafaţa lui Marte: un număr surprinzător de mare de...
- De ce nu aterizează Artemis 2 pe Lună. Misiunea este una de referință din alte motive
- Elon Musk visează la primul oraș pe Lună, capabil să se "autodezvolte". Prioritatea SpaceX nu mai e...
