Vara anului 2023 a înregistrat cele mai ridicate temperaturi medii globale măsurate vreodată, a anunţat observatorul european Copernicus, care prognozează că 2023 va fi probabil cel mai cald an din istorie, relatează AFP.
Valuri de căldură, secetă, inundaţii şi incendii de vegetaţie au lovit Asia, Europa şi America de Nord în această perioadă, în proporţii dramatice şi adesea fără precedent, cu preţul plătit în vieţi omeneşti şi daune pentru economii şi mediu. Nici emisfera sudică, unde mai multe recorduri de căldură au fost doborâte în mijlocul iernii australe, nu a fost cruţată.
"Sezonul iunie-iulie-august 2023, care corespunde verii în emisfera nordică, unde trăieşte marea majoritate a populaţiei mondiale, a fost de departe cel mai cald înregistrat vreodată în lume, cu o temperatură medie globală de 16,77°C", a anunţat Copernicus. Aceasta este cu 0,66°C peste media pentru perioada 1991-2020, care a fost deja marcată de o creştere a temperaturii medii globale din cauza încălzirii globale cauzate de activitatea umană. De asemenea, noua valoare medie din vara 2023 este cu mult - cu 2 zecimi - peste recordul precedent stabilit în 2019, scrie news.ro.
Citește și: Încălzirea globală ne afectează și somnul, arată un studiu recent
"Colapsul climatic a început", a declarat şeful ONU, António Guterres, într-un comunicat.
Iulie a fost cea mai fierbinte lună măsurată vreodată, iar august 2023 este acum a doua cea mai fierbinte, potrivit Copernicus.
În primele opt luni ale anului, temperatura medie globală este cu doar 0,01°C în urma anului 2016, cel mai cald an măsurat vreodată până acum. Dar acest record atârnă de un fir de aţă, având în vedere previziunile sezoniere şi revenirea fenomenului climatic El Niño în Pacific, care este sinonim cu o nouă încălzire.
"Având în vedere excesul de căldură de la suprafaţa oceanelor, este probabil ca 2023 să fie cel mai cald an (...) pe care omenirea l-a cunoscut vreodată", a declarat pentru AFP Samantha Burgess, şefa adjunctă a serviciului Copernicus pentru schimbări climatice.
"Temperaturile vor continua să crească atâta timp cât nu închidem robinetul emisiilor", provenite în principal din arderea cărbunelui, petrolului şi gazelor, subliniază Samantha Burgess cu trei luni înainte de reuniunea COP28 de la Dubai. Această Conferinţă a Naţiunilor Unite privind clima, unde se aşteaptă o luptă acerbă pentru sfârşitul combustibililor fosili, ar trebui să readucă omenirea pe calea Acordului de la Paris: limitarea încălzirii globale la mult sub 2°C şi, dacă este posibil, la 1,5°C, faţă de era preindustrială.
- Te-ar putea interesa si:
- "Ucigaşul tăcut". Motivul pentru care peste 15.000 de oameni au murit în Europa în această vară
- Schimbările climatice intensifică turbulenţele aeriene. Care sunt cei mai expuși pasageri în timpul...
- Canicula recentă din Europa a provocat 2.300 de decese, estimează oamenii de ştiinţă. „Într-o lume...
