Premiile Nobel, cele mai prestigioase distincții din lume, continuă și anul acesta să celebreze curajul, inteligența și inovația. De la știință la literatură și pace, laureații din 2025 demonstrează că ideile pot schimba destine, iar descoperirile pot rescrie viitorul.
Prezicerea laureaților Nobel este aproape imposibilă. Listele scurte și nominalizările sunt confidențiale, iar documentele care detaliază procesul de selecție rămân sigilate timp de 50 de ani.
Totuși, nu lipsesc realizările științifice care ar merita această onoare. Iată cinci descoperiri și inovații cu impact major asupra lumii, considerate demne de un premiu Nobel, după cum notează CNN.
1. Tratamente revoluționare împotriva obezității
Dezvoltarea medicamentelor antidiabetice și pentru slăbit care imită un hormon numit GLP-1 (peptidă glucagon-like 1) a schimbat radical medicina modernă.
Una din opt persoane din lume suferă de obezitate, o cifră care s-a dublat din 1990, iar aceste medicamente, ce reduc nivelul glicemiei și pofta de mâncare, promit o nouă eră în tratamentul obezității și al diabetului de tip 2.
Trei oameni de știință, Svetlana Mojsov, dr. Joel Habener și Lotte Bjerre Knudsen, au primit în 2024 premiul Lasker-DeBakey pentru Cercetare Clinică Medicală, adesea considerat un indicator al viitorilor laureați Nobel.
Mojsov, biochimistă la Universitatea Rockefeller, și Habener, endocrinolog la Harvard Medical School, au fost cei care au identificat și sintetizat hormonul GLP-1. Knudsen, cercetătoare la Novo Nordisk, a transformat descoperirea într-un medicament eficient, cunoscut azi sub numele de semaglutidă, luat de milioane de oameni.
Cei trei, alături de dr. Daniel Drucker (Universitatea din Toronto) și dr. Jens Juul Holst (Universitatea din Copenhaga), au fost recompensați și cu Breakthrough Prize in Life Sciences, fondat de Priscilla Chan și Mark Zuckerberg.
2. Pionierii calculului cuantic
Calculul cuantic este un domeniu în plină expansiune, iar mulți specialiști cred că recunoașterea sa la Nobel este doar o chestiune de timp.
Potrivit lui David Pendlebury, analist la Institute for Scientific Information din cadrul Clarivate, doi fizicieni merită în mod special atenția comitetului: David P. DiVincenzo (RWTH Aachen, Germania) și Daniel Loss (Universitatea din Basel, Elveția).
Cei doi sunt autorii unui studiu publicat în Physical Review A în 1998, citat de aproape 10.000 de ori, care a introdus conceptul de qubit, unitatea de bază a informației în calculul cuantic.
3. Tratamentul pentru fibroza chistică
În urmă cu doi ani, Make-A-Wish Foundation a anunțat că fibroza chistică nu mai este automat o boală fatală datorită progreselor majore din ultimul deceniu.
Boala, cauzată de o acumulare excesivă de mucus care blochează plămânii, a devenit astăzi o afecțiune controlabilă datorită cercetărilor realizate de dr. Michael J. Welsh (Universitatea din Iowa), Jesus “Tito” Gonzalez și Paul Negulescu (Vertex Pharmaceuticals).
Descoperirile lor au dus la dezvoltarea unei combinații de medicamente care corectează proteina defectuoasă responsabilă de boală. Cei trei au fost recompensați în 2025 cu Premiul Lasker-DeBakey.
4. Înțelegerea microbiomului intestinal
Trilioane de microorganisme, bacterii, virusuri și ciuperci, trăiesc în și pe corpul uman, formând ceea ce numim microbiomul uman.
Cu ajutorul secvențierii genetice, cercetătorii au început să descifreze rolul acestor microbi în sănătate și în bolile cronice.
Dr. Jeffrey Gordon, profesor la Washington University din St. Louis, este considerat pionierul domeniului. Cercetările sale au arătat că microbiomul intestinal influențează starea nutrițională și dezvoltarea copiilor din zonele afectate de malnutriție, iar soluțiile pe care le propune, alimente menite să îmbunătățească sănătatea intestinală, ar putea salva milioane de vieți.
5. Secvențierea ADN de nouă generație
Unul dintre cele mai discutate posibile premii Nobel este legat de cartografierea genomului uman, proiect demarat în 1990 și finalizat în 2003.
Deși impactul său asupra medicinei și biologiei este uriaș, amploarea colaborării (mii de cercetători din SUA, Marea Britanie, Franța, Germania, Japonia și China) face dificilă acordarea premiului, care, conform regulilor lui Nobel, nu poate fi împărțit între mai mult de trei persoane.
Totuși, comitetul ar putea onora munca chimiștilor Shankar Balasubramanian și David Klenerman (Universitatea Cambridge) și a biofizicianului francez Pascal Mayer (Universitatea din Strasbourg), care au dezvoltat tehnologiile de secvențiere de nouă generație (NGS).
Acestea permit citirea rapidă și ieftină a ADN-ului, proces care dura luni și costa milioane, dar care astăzi poate fi realizat într-o zi, cu doar câteva sute de dolari.
Această inovație a transformat medicina, biologia, ecologia și criminalistica, facilitând dezvoltarea medicinii personalizate și o înțelegere fără precedent a bazei genetice a bolilor.
- Te-ar putea interesa si:
- Cea mai nouă descoperire despre microbiota intestinală. Ce au reușit să arate cercetătorii francezi...
- Două vârste la care corpul uman se schimbă radical și în cazul bărbaților, și al femeilor...
- Dezvoltarea cancerului, favorizată de anumite microorganisme din microflora intestinală. Ce...
