Descarcă aplicația DIGI TV
Silhouette,Of,A,Doctor,Walking,In,A,Hurry,In,The

Bolile responsabile pentru 74% din numărul deceselor la nivel mondial. Principalele cauze ale apariției acestor afecțiuni

Sistem sanitar. Shutterstock

Afecţiunile netransmisibile, precum bolile de inimă, cancerul şi diabetul, sunt responsabile pentru 74% dintre decese la nivel mondial, iar o acţiune decisivă împotriva factorilor de risc ar putea salva zeci de milioane de vieţi, conform unui raport al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS), publicat miercuri, informează AFP, potrivit Agerpres.

Bolile netransmisibile, care în multe cazuri pot fi prevenite şi apar din cauza unui stil de viaţă sau a condiţiilor de trai nesănătoase, ucid 41 de milioane de persoane în fiecare an, dintre care 17 milioane cu vârste de 70 de ani.

Afecţiunile cardiace, cancerul, diabetul şi bolile respiratorii sunt în prezent principalele cauze de deces la nivel mondial, înaintea bolilor infecţioase, subliniază OMS.

„La fiecare două secunde, o persoană sub 70 de ani moare din cauza unei boli netransmisibile”, a declarat, la Geneva, Bente Mikkelsen, directoarea diviziei OMS responsabilă de caz.

Cu toate acestea, finanţarea pentru organizarea luptei contra acestor boli este insuficientă, crede ea.

În plus, bolile netransmisibile au un impact semnificativ asupra capacităţii celor afectaţi de a rezista în faţa maladiilor infecţioase, aşa cum a demonstrat în timpul pandemiei de COVID-19. În acest sens, s-a dovedit, spre exemplu, că obezitatea sau diabetul au crescut riscul de îmbolnăvire mai gravă sau chiar de deces din cauza COVID-19, subliniază raportul.

Mai săraci, mai bolnavi

"Dacă aceste date oferă o imagine clară, problema este că lumea o ignoră", avertizează raportul.

Contrar credinţei populare, aceste boli nu reprezintă o problemă care se manifestă în principal în ţările bogate. De fapt, 86% dintre decesele premature cauzate de bolile netransmisibile din întreaga lume survin în ţările cu venituri mici şi medii, potrivit studiului. Prevenţia şi îngrijirea sunt insuficiente.

Lupta contra bolilor netransmisibile nu este, prin urmare, doar o chestiune de sănătate, ci şi de "echitate", a spus Mikkelsen.

Un nou portal cu date asupra bolilor netransmisibile, lansat miercuri de OMS, arată, spre exemplu, că cea mai mare prevalenţă a deceselor cauzate de afecţiunile cardiovasculare - ucigaşul numărul unu în lume - este în ţări precum Afganistan şi Mongolia.

"Prea des, mediul în care trăim ne limitează deciziile, făcând alegerile sănătoase dificile, dacă nu imposibile", se arată în raport.

Deşi cifrele sunt surprinzătoare, OMS a subliniat că aceasta este o problemă ce poate fi, în cea mai mare parte, rezolvată.

Principalii factori de risc pentru bolile netransmisibile sunt cunoscuţi, ca şi cea mai bună modalitate de a le trata.

Tutun şi junk food

Tabagismul, dieta nesănătoasă, abuzul de alcool, activitatea fizică insuficientă şi poluarea aerului sunt considerate principalele cauze ale apariţiei bolilor netransmisibile.

Fumatul este responsabil pentru peste opt milioane de decese în fiecare an.

"Peste un milion dintre aceste decese sunt în rândul nefumătorilor", a declarat Doug Bettcher, consilier principal al directorului OMS, Tedros Adhanom Ghebreyesus în domeniul bolilor netransmisibile.

Alte opt milioane de decese sunt atribuite alimentaţiei nesănătoase - hrană prea puţină sau prea multă sau de proastă calitate.

Abuzul de alcool, care cauzează, printre altele, ciroza hepatică şi cancer, ucide aproximativ 1,7 milioane de oameni pe an, în timp ce sedentarismul este responsabil pentru aproximativ 830.000 de decese.

Cu toate acestea, OMS susţine că există modalităţi dovedite de a reduce aceşti factori de risc, insistând că, dacă toate ţările le-ar implementa, în următorii şapte ani ar putea fi salvate 39 de milioane de vieţi.

Raportul subliniază că prin investiţii relativ mici în prevenţia şi tratamentul bolilor netransmisibile diferenţele ar putea fi uriaşe.

Injectarea unei sume de 18 miliarde de dolari pe an în astfel de măsuri în cele mai sărace state ar putea genera beneficii economice nete de 2,7 trilioane de dolari în următorii şapte ani.

Te-ar putea interesa si:
Cum îi afectează fumatul pe oamenii care-și fac implanturi dentare. Și cei cu dinți naturali au de...
Renunţarea la fumat, chiar şi mai târziu în viaţă, ar putea ajuta la încetinirea apariţiei...
Câte minute de viaţă pierd fumătorii cu o singură ţigară. Concluziile celei mai noi analize a...
Descarcă aplicația DIGI TV

Programul Zilei

Marți31.03
06:00 Catre Saturn fara intoarcere!
06:55 Calatoria
07:50 O calatorie de-a lungul mileniilor
08:50 Dinozaurii de pe taramul inghetat
09:45 Apocalipsa dinozaurilor
10:40 O noua perspectiva
12:15 Drumuri necunoscute: India
12:45 Drumuri necunoscute: India
13:15 Concorde: povestea nestiuta
14:03 Portrete noi
14:09 Portrete noi
14:15 Marele James Webb
15:10 Amerigo Vespucci
16:05 O calatorie de-a lungul mileniilor
17:10 Dinozaurii de pe taramul inghetat
18:02 Digi portret: ANDREEA BORTUN
18:10 Apocalipsa dinozaurilor
19:03 Digi Portret - Stefan Caltia
19:10 Proiectul Artemis
19:54 Digi Portret - Constantin Dumitriu
20:00 Ce nu stim despre neutrin
20:54 Digi Portret - Wargha Enayati
21:00 Imagini de ansamblu
21:47 Digi Portret - Dan Dinu
21:53 Digi Portret - Alexandru Ciubotariu
22:00 Uciderea lui Sherlock
22:55 Secrete si spioni: un joc nuclear
23:50 Poporul impotriva Ku Klux Klan

Partenerii noștri

femeie care bea un pahar cu lapte

Ce efect ar putea avea un pahar cu lapte băut după fiecare sesiune de sport. Se vede mai ales la vârste înaintate

Un obicei simplu, la îndemâna oricui, ar putea face diferența în prevenirea fracturilor la vârste...