În septembrie anul trecut, seismologii din întreaga lume au detectat vibraţii cum nu se mai întâlniseră până atunci. Un zgomot monoton părea să emane din Groenlanda. A durat nouă zile, relatează NBC News.

"A apărut un semnal foarte, foarte ciudat, pe care nu l-am mai văzut niciodată la unele dintre staţiile noastre din nord", a declarat Carl Ebeling, seismolog la Institutul de Oceanografie Scripps al Universităţii California din San Diego.

La scurt timp după începerea vibraţiilor, un vas de croazieră care naviga în apropierea fiordurilor din Groenlanda a observat că, pe îndepărtata insulă Ella, un reper-cheie - o bază folosită pentru cercetare ştiinţifică şi de armata daneză pentru patrulările cu câini de sanie - fusese distrus.

Evenimentele au constituit un puzzle nerezolvat pentru un grup internaţional de seismologi, militari danezi şi oceanografi care au încercat să înţeleagă ce a lovit insula şi de unde a venit. Acum, cercetătorii şi-au publicat concluziile în revista Science. Potrivit acestora, insula a fost lovită de unul dintre cele mai mari tsunami-uri înregistrate vreodată, cu valuri care au lăsat urme la o înălţime de aproape 200 de metri. A fost rezultatul unei serii de evenimente rare, în cascadă, puse în mişcare de schimbările climatice.

Cercetătorii au descoperit că declanşatorul iniţial a fost prăbuşirea limbii unui gheţar care se subţiază din cauza creşterii temperaturilor. Acest lucru a destabilizat un versant montan abrupt, trimiţând o avalanşă de roci şi gheaţă în adâncul fiordului Dickson din Groenlanda. Aceasta a deplasat un volum masiv de apă, astfel încât un val impunător a traversat fiordul îngust, care are o lăţime de numai 2,5 kilometri.

Practic, prăbuşirea unui vârf muntos înalt de 1,2 km din estul Groenlandei, în septembrie anul trecut, a făcut ca apa din fiordul de dedesubt să se clatine înainte şi înapoi, provocând vibraţii până în scoarţa terestră.

Citește și: Un munte de peste 3.000 de metri altitudine a fost descoperit pe fundul Oceanului Pacific, în largul Chile

Valuri tsunami cât Statuia Libertății de înalte. Ce este fenomenul seiche

Valurile tsunami - unele cel puţin la fel de înalte ca Statuia Libertăţii - au urcat pe pereţii stâncoşi abrupţi care mărginesc fiordul. Deoarece alunecarea de teren a lovit cursul de apă la un unghi de aproape 90 de grade, valurile au ricoşat înainte şi înapoi pe acesta timp de nouă zile - un fenomen pe care oamenii de ştiinţă îl numesc seiche (un val staţionar într-un corp de apă închis sau parţial închis).

"Nimeni nu mai văzuse vreodată aşa ceva", a declarat Kristian Svennevig, autorul principal al studiului, geolog şi cercetător principal în cadrul Institutului Geologic al Danemarcei şi Groenlandei.

Descoperirile sunt rezultatul unei investigaţii complexe, care a durat un an. Echipa a stabilit că insula Ella - situată la aproximativ 70 de km de alunecarea de teren - a fost lovită de un tsunami înalt de cel puţin 4 metri.

Turiştii vizitează uneori această insulă. "Cu doar câteva zile înainte de eveniment, navele de croazieră erau acolo şi erau pe plajă", a spus Svennevig. "A fost un foarte, foarte mare noroc că nu era nimeni acolo când s-a întâmplat", a completat cercetătorul.

Acest seiche a fost cel mai lung observat vreodată de oamenii de ştiinţă. Anterior, tsunami-urile cauzate de alunecările de teren creau de obicei valuri care se amortizau în câteva ore.

"Este într-adevăr o cascadă de evenimente şi nu a mai fost observată până acum. Pământul este un sistem foarte dinamic şi, în prezent, ne aflăm într-o fază în care acest echilibru foarte sensibil este perturbat destul de violent din cauza schimbărilor climatice", a declarat Alice Gabriel, coautoare a studiului.

Citește și: Calota glaciară din Groenlanda a pierdut în 20 de ani aproximativ 4.700 de miliarde de tone. Schimbările climatice în această zonă, alarmante

Tsunami-urile cauzate de alunecări de teren vor fi tot mai frecvente

Tsunami-urile cauzate de alunecările de teren sunt mai frecvente decât mulţi oameni îşi dau seama şi sunt periculoase pentru persoanele care locuiesc sau lucrează în anumite regiuni din Arctica şi Subarctica. În 2017, patru persoane au fost ucise şi 11 case au fost distruse după ce o alunecare de teren a provocat un tsunami care a lovit satul Nuugaatsiaq din vestul Groenlandei. Valul a avut probabil o înălţime de cel puţin 90 de metri. Două sate au fost abandonate după acest eveniment deoarece sunt posibile şi alte alunecări de teren. Sute de oameni au rămas strămutaţi, a declarat Svennevig. 

Bretwood Higman, un geolog din Alaska care studiază tsunami-urile provocate de alunecări de teren, dar care nu a fost implicat în noua cercetare, a declarat că a compilat dovezi care sugerează că tsunami-urile provocate de alunecări de teren sunt o problemă în creştere, deşi sunt necesare mai multe studii. "Sunt destul de sigur că asistăm la o răspândire tot mai mare a acestor evenimente. Cât de mult mai răspândite devin aceste evenimente şi oare putem face o predicţie a lor în viitor? Nu suntem încă acolo", a spus el. 

Higman a declarat că, în opinia sa, cercetătorii din spatele studiului din Groenlanda au dreptate în analiza lor.

Factorii care fac ca alunecările de teren să fie mai dese în regiunile glaciare

Regiunile arctice şi subarctice se încălzesc de două până la trei ori mai rapid decât restul Pământului, deoarece, pe măsură ce gheaţa se topeşte, suprafeţele mai întunecate care ies la suprafaţă absorb mai multă lumină solară. Încălzirea determină trei factori dinamici care pot face ca alunecările de teren să fie mai frecvente în regiunile glaciare, a declarat Higman.

Prima este că temperaturile mai ridicate determină eroziunea permafrostului din formaţiunile stâncoase, ceea ce poate slăbi pantele şi le face mai susceptibile de a se prăbuşi.

În al doilea rând, încălzirea subţiază gheţarii care uneori susţin pantele stâncoase. Îndepărtarea gheţii poate provoca prăbuşiri bruşte.

În al treilea rând, schimbările climatice cresc şansele de precipitaţii extreme, un factor de risc major pentru alunecările de teren, deoarece rocile şi solurile saturate sunt mai predispuse la alunecare.

Te-ar putea interesa si:

În 2025, oceanele au absorbit o cantitate de căldură fără precedent în istoria acestui tip de...

2025 a fost al treilea cel mai cald an înregistrat vreodată în lume, conform specialiștilor

Anul 2026 ar putea fi cu peste 1,4 grade Celsius mai cald comparativ cu perioada 1850-1900...

• Etichete:
incalzire globala , efecte incalzire globala , tsunami , groenlanda