Consumul ridicat de alimente ultra-procesate creşte riscul de hipertensiune şi nivel mărit de grăsimi în sânge în rândul întregii populaţii, dar şi riscul de inflamaţie la persoanele care suferă de boala ficatului gras non-alcoolic, conform constatărilor unui studiu recent, condus de cercetători de la Universitatea din Haifa, Israel, relatează agenţia TPS.
''Consumul ridicat de alimente procesate în rândul celor care suferă de ficat gras este asociat cu exacerbarea bolii, în special în rândul fumătorilor'', a explicat unul dintre autorii studiului, Dana Ivancovsky-Wajcman de la Şcoala de Sănătate Publică a Universităţii din Haifa, potrivit Agerpres.
Ficatul gras non-alcoolic este răspândit cu precădere în rândul persoanelor cu greutate excesivă, care au diabet şi/sau care au o alimentaţie nesănătoasă. Aceasta este cea mai frecventă boală hepatică din lume şi este întâlnită la aproximativ 30% din populaţia generală adultă din Israel. Această boală hepatică este cauzată în principal de alimentaţia nesănătoasă, lipsa activităţii fizice şi obezitate şi poate fi tratată prin modificarea stilului de viaţă.
Alimentele ultra-procesate se caracterizează adesea prin calitate nutriţională scăzută, pe de o parte, şi densitate energetică ridicată, pe de altă parte.
Astfel de alimente sunt comercializate în ambalaje închise şi conţin diverşi aditivi meniţi să îmbunătăţească aroma sau durata de valabilitate a produsului. Aceste substanţe includ zaharuri, uleiuri şi diverse grăsimi, cum ar fi uleiul de palmier, care este grăsime saturată, sare, antioxidanţi, stabilizatori şi conservanţi. Alimentele procesate sunt acelea care au suferit procedee de procesare, precum încălzirea sau gătitul, însă fără adaos de substanţe industriale.
''Studiile anterioare au demonstrat că un consum sporit de alimente ultra-procesate este asociat cu mortalitatea şi morbiditatea cronică. Cu toate acestea, asocierea cu boala ficatului gras nu a fost examinată'', au explicat cercetătorii.
În acest studiu, Shira Zelber-Sagi, directoarea Şcolii de Sănătate Publică de la Universitatea din Haifa şi doctoranda Dana Ivancovsky-Wajcman, alături de Revital Kariv, Oren Shibolet, Naomi Fliss-Isakov şi Muriel Webb de la Centrul Medical din Tel Aviv şi de Itay Bentov de la Universitatea din Washington au dorit să analizeze asocierea dintre consumul de alimente ultra-procesate şi sindromul metabolic, boala ficatului gras şi afectarea ficatului.
În total, 789 de persoane, bărbaţi şi femei, au participat la acest studiu, dintre care 39% au fost diagnosticate cu boala ficatului gras.
Rezultatele studiului, care a fost publicat în jurnalul Liver International, au arătat că persoanele care consumă o cantitate mare de alimente ultra-procesate se confruntă cu un risc de 1,5 ori mai mare de a suferi de hipertensiune arterială, hipertrigliceridemie, adică un exces de grăsimi în sânge, şi niveluri scăzute de ''colesterol bun'' (HDL).
În plus, consumul ridicat de alimente ultra-procesate aproape dublează riscul de a dezvolta sindrom metabolic şi derivate ale acestuia (cel puţin trei dintre următoarele simptome: glicemie mare, obezitate abdominală, niveluri crescute de lipide în sânge, hipertensiune arterială şi nivel scăzut de HDL).
''Rezultatele studiului vin în completarea studiilor anterioare care indică o corelaţie între alimentele ultra-procesate şi obezitate şi apariţia cancerului, diabetului şi bolilor de inimă. Rezultatele evidenţiază importanţa consumului de alimente preparate în casă şi alimente neprocesate sau minim procesate, cum ar fi legume, fructe, seminţe, nuci, leguminoase, produse lactate neîndulcite, peşte, pui şi carne de vită neprocesată'', a subliniat Shira Zelber-Sagi.
În rândul persoanelor cu boala ficatului gras, s-a constatat că un consum de alimente ultra-procesate este asociat cu un risc de 1,89 ori mai mare de apariţie a unor semne la nivelul sângelui ce sugerează o inflamaţie a ficatului gras şi un risc de 2,26 ori mai mare de hipertensiune arterială. Mai mult, în rândul pacienţilor cu ficat gras care sunt fumători, un consum ridicat de alimente ultra-procesate este asociat cu un risc de 3,5 ori mai mare de apariţie a semnelor care sugerează prezenţa fibrozei.
Citește și: OMS solicită dezvoltarea unui vaccin împotriva unor infecții bacteriene care ucid 150.000 de bebeluși anual
''Este o idee bună reducerea consumului de alimente şi băuturi care vin în ambalaje, gata pentru consum, inclusiv a produse de patiserie ambalate, gustări de diferite feluri, deserturi îndulcite pe bază de lapte şi, desigur, carnea procesată şi băuturile îndulcite. În schimb, este important şi benefic să se consume alimente proaspete, să se gătească acasă şi, desigur, să se mănânce multe legume, fructe, leguminoase şi cereale integrale. Acest stil de viaţă este benefic pentru sănătatea ficatului şi pentru sănătatea noastră în general'', a concluzionat Zelber-Sagi.
- Te-ar putea interesa si:
- Ce au în comun oamenii care îmbătrânesc sănătos. 4 obiceiuri simple care pot face diferența
- Prietenii buni nu ne fac doar mai fericiți, ci ne influențează și sănătatea. Ce arată un nou studiu
- 9 schimbări mici care îți pot prelungi viața, potrivit experților în longevitate
