Un studiu recent al Universităţii din Washington a constatat că pandemia de Covid ar fi putut îmbătrâni prematur creierul adolescenţilor, în special al fetelor.
În timpul pandemiei de Covid-19, multe persoane s-au confruntat cu perturbări ale vieţii de zi cu zi şi ale rutinei din cauza restricţiilor impuse de a sta în casă şi a interacţiunilor sociale limitate, ceea ce s-a dovedit a afecta în special starea de bine a tinerilor.
Acum, un studiu realizat de cercetătorii de la Universitatea din Washington a constatat că pandemia de Covid-19 ar fi putut provoca schimbări neobişnuite în dezvoltarea creierului adolescenţilor, ducând la o maturizare accelerată a creierului.
„Ne gândim la pandemia Covid-19 ca la o criză de sănătate”, a declarat a declarat într-un comunicat al universităţii americane Patricia Kuhl, autor principal şi co-director al Institutului UW pentru învăţare şi ştiinţele creierului (I-LABS), ”dar ştim că a produs alte schimbări profunde în viaţa noastră, în special pentru adolescenţi”.
Iniţial, în 2018, cercetătorii au urmărit modificările normale ale creierului la adolescenţi, ca parte a unui studiu longitudinal care a implicat 160 de participanţi cu vârste cuprinse între nouă şi 17 ani.
Ce au constatat cercetătorii că s-a întâmplat cu creierul adolescenților în pandemie
Cu toate acestea, din cauza pandemiei, testele de urmărire au fost amânate până în 2021, ceea ce i-a determinat pe cercetători să-şi îndrepte atenţia asupra modului în care pandemia ar fi putut afecta, în schimb, dezvoltarea creierului.
Cercetătorii au măsurat maturizarea creierului și au observat cât de mult cortexul cerebral, care este stratul exterior al creierului, s-a subţiat în timp.
„Am fost cu adevărat surprinşi să constatăm că, în datele post-Covid, grosimea corticală a fost mult mai mică decât ar fi fost de aşteptat din modelele pre-Covid şi am constatat că această grosime mai mică a fost mai pronunţată şi în mult mai multe regiuni ale creierului la femei decât la bărbaţi”, a precizat Neva Corrigan, autor principal al studiului şi cercetător ştiinţific la Institutul pentru învăţare şi ştiinţele creierului de la Universitatea din Washington.
Descoperirile, citate și de News.ro, au fost publicate în revista Proceedings of the National Academy of Sciences – PNAS.
Efectele pandemiei de Covid asupra creierului adolescenţilor
Citește și: Vrei să-ți păstrezi creierul sănătos? Iată ce ar trebui să incluzi în dietă, potrivit unui nou studiu
Prin compararea noilor scanări cu datele anterioare pandemiei pentru 80% dintre participanţi, cercetătorii au constatat că, în cazul creierului adolescenţilor, acesta se subţiază mai repede decât era de aşteptat, în special în cazul fetelor.
Deşi acest proces apare în mod natural odată cu vârsta, chiar şi la tineri, dezvoltarea creierului fetelor s-a accelerat cu o medie de 4,2 ani, în timp ce creierul băieţilor s-a maturizat cu 1,4 ani.
„Cortexul cerebral se subţiază ca un proces normal de îmbătrânire şi se întâmplă în timpul adolescenţei, cu toate acestea, grosimea cortexului cerebral în cronologia post-Covid a fost mult mai mică decât este normal pentru vârsta lor la acele momente. Aşa am putut determina că aceşti copii se confruntă cu o subţiere accelerată, ceea ce reprezintă practic o îmbătrânire accelerată”, a precizat Corrigan.
Studiul are mai multe limitări, inclusiv o dimensiune redusă a eşantionului, lipsa datelor privind comportamentul şi stilul de viaţă şi înţelegerea limitată a modului în care aceşti factori sau contractarea bolii Covid-19 ar fi putut influenţa rezultatele.
Potrivit autorilor, subţierea corticală accelerată a fost legată în studiile anterioare de traume severe, stres şi neglijare în perioada copilăriei, ceea ce i-a determinat pe cercetători să formuleze ipoteza că aceste modificări ale creierului au fost generate de stresul din timpul perioadelor de carantină (lockdown).
Odată subţiat, cortexul cerebral este puţin probabil să se îngroaşe din nou, deşi procesul ar putea încetini odată ce adolescenţii revin la o viaţă socială normală, potrivit Patriciei Kuhl, autor principal al studiului.
„Pe de altă parte, este de asemenea posibil să ne imaginăm că maturizarea creierului va rămâne accelerată la aceşti adolescenţi”, a indicat ea.
În timp ce autorii au remarcat faptul că sunt încă necesare mai multe studii pentru a evalua impactul subţierii cortexului la adolescenţi, cercetări anterioare au asociat acest proces accelerat cu un risc crescut de a dezvolta tulburări neuropsihiatrice şi comportamentale, cum ar fi depresia, la adolescenţi.
„Aceasta este doar o altă dovadă a faptului că perioadele de carantină au avut consecinţe care nu au fost anticipate de factorii de decizie”, a declarat Corrigan.
„Ştim că performanţele academice au avut de suferit, iar copiii încă suferă consecinţele acestei situaţii. Ştim că a existat o incidenţă crescută a tulburărilor neuropsihiatrice, a anxietăţii şi a depresiei, la persoanele care au trecut prin pandemie şi cred că acest lucru subliniază importanţa reală a sprijinului pentru sănătatea mintală în comunităţile noastre pentru tinerii adulţi”, a continuat ea.
La populaţiile în vârstă, măsurile funcţiei cognitive a creierului, cum ar fi viteza de procesare şi capacitatea de a îndeplini sarcini tipice, sunt corelate cu gradul de subţiere a cortexului cerebral. Acest tip de date nu este încă disponibil pentru adolescenţi, au specificat autorii, dar ar putea fi direcţia în care se îndreaptă cercetările viitoare.
- Te-ar putea interesa si:
- „Le poate afecta sănătatea!”. Adolescenţii care deţin un smartphone, mai predispuşi la depresie...
- Când încep să ni se formeze gândurile? Creierul uman este „preconfigurat” cu instrucţiuni pentru a...
- Pericolul tăcut din spatele unui somn neliniștit. Creierul suferă când nu dormi bine sau pierzi...
