Laurent Simons are doar 11 ani, dar are deja o diplomă în inginerie electronică şi a absolvit Universitatea de Fizică, aspirând să obţină doctorate şi alte diplome în Chimie şi Medicină. Obiectivul său? Nu îl interesează atât de mult titlurile, cât cunoştinţele pe care le acumulează, pentru a reuşi ca oamenii să devină nemuritori, a asigurat el într-un interviu acordat EFE.
Tocmai a absolvit 'summa cum laude' într-un singur an Fizica la Universitatea din Anvers, unde va continua studiile pentru a obţine un master şi doctoratul, dar colaborând şi cu universităţi din Israel şi SUA.
"Nu contează titlurile, ci cunoştinţele căpătate la aceste materii. A fost o experienţă interesantă. Am început cursurile în aprilie anul trecut în timp ce eram implicat în diferite proiecte. Însă materiile au devenit tot mai interesante şi voiam să ştiu mai multe despre fizica cuantică", a spus el, potrivit Agerpres.
În prezent se concentrează mai ales pe fizică, despre care vorbeşte cu aceeaşi pasiune ca un adult având în spate decenii de carieră. "Cursurile îţi oferă o idee generală despre fizică, iar eu vreau să învăţ detaliile iar pentru aceasta îmi trebuie un master", a explicat Laurent Simons.
"Este foarte interesant şi vreau să folosesc cunoştinţele pentru a-mi atinge obiectivul: să obţin nemurirea. Vreau să fiu capabil să pot înlocui toate organele corpului cu organe create artificial. Disciplinele sunt ca un puzzle uriaş, cu multe piese, dar dacă parcurg materiile, le voi putea interconecta şi genera noi idei", a spus băiatul.
Laurent Simons nu ştie cum va obţine nemurirea, dar crede că acest lucru poate fi realizat.
Una din piesele acestui puzzle este fizica, despre care el a învăţat suficient pentru a obţine o diplomă cu o medie de 9. Anterior a absolvit ingineria electronică la vârsta de 10 ani, însă un dezacord dintre părinţii lui şi Universitatea din Eindhoven l-au obligat să părăsească facultatea când era "pe sfârşite". Însă acest lucru nu i-a schimbat planurile de a-şi continua studiile ştiinţifice. Nici măcar pandemia nu a avut un efect negativ supra carierei sale academice.
"Nu s-au schimbat multe pentru mine pentru că eu deja învăţam acasă", a explicat el. "A fost chiar mai bine pentru că am urmărit online cursurile şi am continuat să merg la laboratorul universităţii", a mărturisit Laurent.
La întrebarea ce îi place să facă atunci când nu studiază, răspunsul său a fost clar: "Nu pierd prea mult timp cu studiile", a spus el senin, fiind conştient de dotările sale de geniu care i-au permis să urmeze o facultate de trei ani într-un singur an.
"Dacă ceilalţi copii nu au şcoală sau teme, organizam împreună jocuri video, mai ales în lunile de pandemie când nu puteam să ne vedem. Sau ne uitam împreună la filme, fiecare de la el de acasă. Ne sunăm prin apel vido şi facem toţi click pe acelaşi film. Înainte de pandemie îmi plăcea să alerg la carting", mărturiseşte el.
Asemeni altor copii de aceiaşi vârstă cu el, are propriul smartphone, reţele de socializare şi un computer. Neagă faptul că părinţii îl ţin sub control pentru că, spune el, este "un băiat responsabil".
Acum aşteaptă ca "maman" şi "papa" să se vaccineze pentru a putea pleca în vacanţă, cum făceau şi înainte de pandemie, la Marbella (Spania), unde părinţii săi au o casă în care au stat ani de-a rândul chiar şi atunci când el era mic.
Citește și: Studiu. Persoanele care se vaccinează antigripal au un risc mai mic de a dezvolta forme grave de Covid-19
A învăţat şi câteva limbi străine pentru a-şi putea urma visul. Bunicii lui suferă de probleme cardiace, de aceea vrea să capete cât mai multe cunoştinţe ştiinţifice care să-i permită să creeze în laborator "organe artificiale". Cu ajutorul lor el vrea să obţină nemurirea pentru bunicii lui dar şi ai altor copii, "pentru ca niciun copil să nu fie nevoit să ducă dorul bunicilor lui", asigură el.
- Te-ar putea interesa si:
- Anul 2026 ar putea fi cu peste 1,4 grade Celsius mai cald comparativ cu perioada 1850-1900...
- Înaintarea în vârstă reduce riscul de cancer? Noi cercetări răstoarnă teoriile actuale
- Muzica poate contribui la reducerea riscului de demenţă cu până la 40%
