Persoanele care prezintă semne de afectare a inimii şi deteriorare a funcţiei cardiace la vârsta mijlocie au un risc crescut de a dezvolta demenţă la vârste înaintate, sugerează un nou studiu realizat de cercetători de la University College London (UCL) din Marea Britanie.
Studiul, publicat în revista European Heart Journal, și citat de News.ro, a analizat nivelurile unei proteine numite troponină cardiacă I în sângele persoanelor de vârstă mijlocie. Nivelurile mai ridicate ale acestei proteine, un marker al leziunilor muşchiului cardiac, s-au asociat cu un risc mai mare de apariţie a demenţei după mai multe decenii.
Cercetătorii au observat că persoanele care au dezvoltat demenţă prezentau niveluri crescute de troponină chiar şi cu 25 de ani înainte de diagnostic.
Troponina este eliberată în sânge atunci când muşchiul inimii este afectat. În cazurile severe, cum ar fi infarctul, valorile sunt foarte mari. Totuşi, chiar şi creşteri uşoare, fără simptome, pot semnala o afectare „tăcută” şi continuă a inimii, care influenţează sănătatea vaselor de sânge şi fluxul sanguin cerebral, contribuind la apariţia demenţei.
Profesorul Eric Brunner, de la UCL Institute of Epidemiology and Health Care, unul dintre principalii autori ai studiului, a explicat că sănătatea precară a inimii la vârsta mijlocie creşte riscul de deteriorare cognitivă la bătrâneţe.
„Leziunile cerebrale care duc la demenţă se acumulează lent, de-a lungul anilor. Controlul factorilor de risc comuni bolilor cardiovasculare, accidentului vascular şi demenţei, precum hipertensiunea, ar putea încetini sau chiar preveni apariţia acestor afecţiuni”, a declarat el, citat într-un comunicat.
Cercetătorii consideră că troponina ar putea deveni un element util în scorurile de risc pentru demenţă, fiind un potenţial biomarker predictiv.
Cum ar putea fi prevenite sau întârziate cazurile de demență
Demenţa reprezintă un termen-umbrelă pentru mai multe boli caracterizate prin afectarea neuronilor şi scăderea capacităţii de memorie, gândire şi raţionament.
Potrivit Comisiei Lancet din 2024, condusă de profesorul Gill Livingston (UCL), aproximativ 17% din cazurile de demenţă ar putea fi prevenite sau întârziate prin îmbunătăţirea factorilor de risc cardiovasculari, precum hipertensiunea, colesterolul ridicat, sedentarismul şi obezitatea.
Studiul a analizat aproape 6.000 de participanţi din cohorta Whitehall II, care urmăreşte sănătatea angajaţilor serviciului public britanic încă din 1985. Toţi participanţii aveau între 45 şi 69 de ani când li s-au efectuat teste de troponină cu sensibilitate înaltă, capabile să detecteze niveluri mult mai mici decât cele observate în cazul unui infarct miocardic.
Niciun participant nu avea, la început, boli cardiovasculare sau demenţă. Aceştia au fost urmăriţi timp de aproximativ 25 de ani, perioadă în care s-au efectuat teste periodice de memorie şi funcţie cognitivă.
Pe durata studiului, 695 de persoane au fost diagnosticate cu demenţă. Comparându-le cu persoane similare fără această afecţiune, cercetătorii au constatat niveluri mai mari de troponină în sânge cu până la 25 de ani înainte de diagnostic. Cei cu cele mai ridicate niveluri iniţiale au avut un risc cu 38% mai mare de a dezvolta demenţă decât cei cu valori scăzute.
După ajustarea pentru factori precum sexul, etnia şi educaţia, persoanele cu troponină crescută la vârsta mijlocie au prezentat o deteriorare cognitivă mai rapidă. La vârsta de 80 de ani, abilităţile lor cognitive erau echivalente cu cele ale unor persoane mai în vârstă cu un an şi jumătate, iar la 90 de ani, cu ale unor persoane cu doi ani mai bătrâne.
O analiză suplimentară, efectuată pe un subgrup de 641 de participanţi care au realizat şi un RMN cerebral, a arătat că persoanele cu niveluri mari de troponină aveau un hipocamp mai mic, regiune esenţială pentru memorie, şi o cantitate redusă de substanţă cenuşie, indicând un creier biologic echivalent cu al unor persoane cu trei ani mai în vârstă.
„Acesta este cel mai lung studiu de până acum care investighează legătura dintre troponină şi declinul cognitiv”, a precizat dr. Simon Chen, unul dintre autorii principali.
Rezultatele arată că nivelurile de troponină măsurate la vârsta mijlocie ar putea fi mai utile pentru predicţia riscului de demenţă decât cele determinate ulterior.
„Sănătatea inimii şi cea a creierului sunt inseparabile. Afectarea inimii la vârsta mijlocie poate declanşa un declin de durată în ambele domenii. Menţinerea tensiunii arteriale şi a colesterolului sub control, activitatea fizică regulată, o greutate sănătoasă şi renunţarea la fumat sunt esenţiale pentru un creier care îmbătrâneşte bine”, a declarat profesorul Bryan Williams, director ştiinţific al British Heart Foundation, subliniind importanţa sănătăţii inimii pentru protejarea creierului.
- Te-ar putea interesa si:
- Cele două numere simple care îți pot prezice riscul de boli cardiace. Cum le poți măsura și...
- Alimentele periculoase pentru inimă. Ce să eviți pentru a preveni bolile cardiovasculare
- Timpul necesar pentru reducerea riscului de boli de inimă prin sport diferă de la femei la bărbaţi
