Cu un nou record de temperatură, înregistrat în martie, pentru a zecea lună consecutiv, în ultimele 12 luni a fost, în medie, cu 1,58 grade Celsius mai cald decât era pe planetă în secolul al XIX-lea, înainte ca efectele arderii combustibililor fosili, ale defrişărilor şi ale agriculturii intensive să se facă simţite.
Continuând o serie neîntreruptă de zece recorduri lunare, luna martie 2024 reprezintă un nou semnal, după un an în care încălzirea globală antropogenă, accentuată de fenomenul El Niño, a multiplicat numărul de catastrofe naturale, în timp ce omenirea nu a redus încă emisiile de gaze cu efect de seră, scrie AFP, citată de News.ro.
Această a zecea lună la rând în care se atinge un nivel record de temperatură la nivel global îi face pe oamenii de ştiinţă din domeniul climei să reflecteze nedumeriţi şi să spere că este mai degrabă un efect legat de El Niño decât un simptom al unei sănătăţi planetare mai proaste decât se aşteptau. Dacă anomalia nu se stabilizează până în august, "lumea va intra pe un teritoriu necunoscut", spune un expert în climă, citat de BBC.
Limita de 1,5 grade, depășită
În timp ce iulie 2023 a devenit cea mai caldă lună măsurată vreodată în lume, fiecare lună începând cu iunie şi-a depăşit, de asemenea, propriul record. Iar martie 2024 a continuat seria, cu o temperatură medie cu 1,68°C mai mare decât un martie normal în climatul epocii preindustriale (1850-1900), a anunţat marţi Serviciul pentru schimbări climatice (C3S) al Observatorului european Copernicus.
Astfel, în ultimele douăsprezece luni, temperatura globală a fost cu 1,58°C mai mare decât în era preindustrială, depăşind limita de 1,5°C stabilită de Acordul de la Paris.
Cu toate acestea, această anomalie trebuie să fie calculată în medie pe "cel puţin 20 de ani" pentru a considera că de fapt clima, şi nu vremea anuală, a atins acest prag, subliniază observatorul. Dar "suntem extraordinar de aproape de această limită şi suntem deja în criză de timp", a declarat pentru AFP Samantha Burgess, şefa adjunctă a C3S.
Record absolut pentru oceane
De mai bine de un an, temperatura oceanelor, cu rol principal în reglarea climei, care acoperă 70% din suprafaţa Pământului, este mai ridicată ca niciodată.
Luna martie 2024 a stabilit chiar un nou record istoric pentru toate lunile combinate, cu o medie de 21,07°C măsurată de Copernicus la suprafaţa mării (excluzând zonele din apropierea polilor).
"Acest lucru este atât de neobişnuit", notează Samantha Burgess. Această supraîncălzire ameninţă viaţa marină şi duce la mai multă umiditate în atmosferă, sinonimă cu condiţii meteorologice mai instabile, precum vânt violent şi ploi torenţiale.
De asemenea, reduce absorbţia emisiilor de gaze cu efect de seră în mări, care sunt rezervoare de carbon ce stochează 90% din excesul de energie provocat de activitatea umană.
Oras, incalzire globala. Shutterstock
Secete și inundații
"Cu cât atmosfera globală devine mai caldă, cu atât evenimentele extreme vor fi mai numeroase, mai severe şi mai intense", subliniază omul de ştiinţă, citând ameninţarea "valurilor de căldură, a secetelor, a inundaţiilor şi a incendiilor de pădure".
Printre exemplele recente se numără gravele crize de apă din Vietnam, Catalonia şi Africa de Sud. Iar după Malawi şi Zambia, 2,7 milioane de persoane sunt ameninţate de foamete, în Zimbabwe, care a declarat stare de catastrofă naţională.
Bogota tocmai a raţionalizat apa potabilă, iar temerile legate de o penurie îşi fac loc şi în campania electorală din Mexic.
În schimb, Rusia, Brazilia şi Franţa s-au confruntat cu inundaţii remarcabile.
Studiile ştiinţifice nu au stabilit încă influenţa schimbărilor climatice asupra fiecărui eveniment. S-a stabilit însă că încălzirea globală, prin accentuarea evaporării şi creşterea umidităţii potenţiale din aer, sporeşte intensitatea anumitor episoade de precipitaţii.
Sfârșitul El Nino, dar nu și al recordurilor
Începând cu luna iunie, fenomenele meteorologice mondiale au fost afectate de fenomenul climatic natural El Niño, sinonim cu temperaturi mai ridicate.
Potrivit Organizaţiei Meteorologice Mondiale, acest fenomen a atins apogeul în decembrie, dar ar urma să ducă în continuare la temperaturi continentale peste normal până în luna mai.
Se vor bate atunci alte recorduri şi în lunile următoare? "Dacă vom continua să vedem atât de multă căldură la suprafaţa oceanului (...) este foarte probabil", avertizează Burgess.
Potrivit OMM, există o şansă ca fenomenul opus - La Niña - să se dezvolte "mai târziu în acest an", după ce între aprilie şi iunie se vor înregistra condiţii neutre (nici una, nici cealaltă).
Previziuni depășite
Aceste recorduri depăşesc previziunile? Întrebarea este dezbătută de climatologi, după un an 2023 extraordinar, cel mai cald măsurat vreodată.
Această căldură suplimentară "o putem explica în mare măsură, dar nu în întregime", rezumă Samantha Burgess.
"2023 se află în intervalul prevăzut de modelele climatice, dar într-adevăr la limita extremă", departe de medie, adaugă ea cu îngrijorare.
Creșterea emisiilor
Concentraţiile în aer de dioxid de carbon (CO2), metan şi oxid de azot - principalele trei gaze cu efect de seră produse de om - au crescut din nou în 2023, potrivit estimărilor publicate vineri de Administraţia Naţională pentru Oceane şi Atmosferă (NOAA) din SUA.
Concentraţia de CO2 a fost în medie de 419,3 părţi pe milion (ppm) în 2023, ceea ce reprezintă o creştere de 2,8 ppm faţă de 2022.
Cu toate acestea, potrivit proiectului Carbon Monitor, emisiile globale de CO2 în 2023 au fost cu doar 0,1% mai mari decât în 2022, ajungând la 35,8 gigatonneli. Deşi aceste estimări indică un plafon al emisiilor umane, ele reprezintă totuşi "între 10% şi 66,7% din bugetul de carbon rămas, necesar pentru a limita încălzirea la 1,5°C", notează autorii.
"Un teritoriu necunoscut"
Schimbările climatice ar putea trece "într-un teritoriu neexplorat", dacă temperaturile nu scad până la sfârşitul anului, a declarat pentru BBC Gavin Schmidt, directorul Institutului Goddard pentru Studii Spaţiale al NASA.
Unii cercetători sunt îngrijoraraţi că lumea ar putea intra într-o nouă fază de schimbări climatice şi mai rapide, mai ales dacă după ce El Niño va dispărea în lunile următoare, temperaturile nu vor scădea.
"Până la sfârşitul verii, dacă vom avea în continuare temperaturi record în Atlanticul de Nord sau în altă parte, atunci vom fi intrat pe un teritoriu necunoscut", a declarat pentru BBC News Gavin Schmidt.
Martie 2024 a fost cu 1,68C mai cald decât în perioada "preindustrială" - înainte ca oamenii să înceapă să ardă cantităţi mari de combustibili fosili - iar tendinţa a fost în creştere de-a lungul timpului.
Deocamdată, tendinţele de încălzire pe termen lung sunt încă destul de conforme cu aşteptările, iar majoritatea cercetătorilor nu cred încă că clima a intrat într-o nouă fază. Dar oamenii de ştiinţă au dificultăţi în a explica exact de ce sfârşitul anului 2023 a fost atât de cald.
Recordul din martie era aşteptat. El Niño, care a început în iunie anul trecut şi a atins un vârf în decembrie, a adăugat căldură la căldura existentă deja în atmosferă de la arderea combustibililor fosili, principalul factor care determină temperaturile ridicate. Însă temperaturile au început să doboare recorduri cu o marjă deosebit de mare în jurul lunii septembrie a anului trecut, iar atunci, El Niño era încă în curs de dezvoltare, deci nu poate explica toată căldura suplimentară.
Încălzire globală
Viitorul, mai greu de prezis
Dr. Schmidt este îngrijorat de ceea ce înseamnă acest lucru pentru predicţiile viitoare. "Predicţiile noastre au eşuat destul de dramatic pentru specificul anului 2023, iar dacă statisticile anterioare nu funcţionează, atunci devine mult mai greu de spus ce se va întâmpla în viitor", a spus el.
"Încă încercăm să înţelegem de ce situaţia s-a schimbat atât de dramatic la mijlocul anului trecut şi cât timp va continua această situaţie, dacă este vorba de o schimbare de fază sau dacă este un boom în tendinţele climatice pe termen lung", arată şi dr. Samantha Burgess de la Copernicus.
Actualul El Niño este acum în declin şi se va încheia probabil în următoarele două luni. Deşi oamenii de ştiinţă nu sunt siguri cu exactitate de modul în care vor evolua condiţiile din Pacific, previziunile actuale sugerează că situaţia ar putea fi înlocuită de o fază rece La Niña completă în cursul acestui an. Această răcire a suprafeţei mării ar trebui să determine în mod normal o scădere temporară a temperaturilor aerului la nivel global, dar rămâne de văzut exact cum va evolua acest lucru.
"Cu siguranţă asistăm la o slăbire a fenomenului El Niño, dar întrebarea este unde vom ajunge", spune Michelle L'Heureux, cercetător la centrul de prognoză climatică NOAA.
Ce este de făcut
Dar oamenii de ştiinţă sunt siguri de un lucru: modul în care se poate opri încălzirea lumii este reducerea rapidă a emisiilor de gaze care încălzesc planeta. "Avem această fereastră în următorii ani pentru a încerca să atenuăm impactul schimbărilor climatice prin reducerea emisiilor", spune dr. Angélique Melet de la Mercator Ocean International. "Înţeleg provocările, dar este de asemenea adevărat că, dacă nu acţionăm, ne angajăm spre un viitor în care 2023 va fi noua normalitate", avertizează ea. "Cât de repede se va întâmpla acest lucru? Depinde de noi", conchide cercetătoarea.
Citește și: Poluarea aerului, cea mai mare ameninţare externă la adresa sănătăţii publice globale
- Te-ar putea interesa si:
- În 2025, oceanele au absorbit o cantitate de căldură fără precedent în istoria acestui tip de...
- 2025 a fost al treilea cel mai cald an înregistrat vreodată în lume, conform specialiștilor
- Anul 2026 ar putea fi cu peste 1,4 grade Celsius mai cald comparativ cu perioada 1850-1900...
