Descarcă aplicația DIGI TV
Representation,Of,The,Moon,Starting,The,Waning,Phase,On,A

Noi dovezi despre originea Lunii vin din misiunea Chang’e 6. Cum s-ar fi format singurul satelit natural al planetei Pământ

Credit foto: Shutterstock

Există mai puțină apă în mantaua de pe partea îndepărtată a Lunii decât se află în cea de pe partea mereu îndreptată spre Pământ, conform unor analize ale eșantioanelor de regolit și roci selenare culese de misiunea chineză Chang'e 6, transmite joi Space.com care citează un studiu publicat miercuri în jurnalul Nature.

Mai mult decât atât, concluziile acestor analize susțin teoria că Luna s-a format în urma unui impact dintre Pământ și o protoplanetă de dimensiunea lui Marte produs în urmă cu aproximativ 4,5 miliarde de ani, ce a trimis pe orbita terestră o cantitate uriașă de materie din care s-a coagulat satelitul natural al Pământului.

''Suntem de părere că noile rezultate susțin ipoteza impactului gigantic ca origine a Lunii'', a declarat pentru Space.com Hu Sen, profesor la Institutul de Geologie și Geofizică din cadrul Academiei de Științe din China.

Chang'e 6 a ajuns în bazinul South Pole-Aitken (SPA), aflat pe partea îndepărtată a Lunii, în iunie 2024. Instrumentul de forare și colectare al sondei de aselenizare a adunat 1,935 kilograme de regolit bazaltic din bazinul SPA, materiale ce reprezintă primele eșantioane aduse pe Terra de pe partea îndepărtată a Lunii.

Printre întrebările la care au dorit să răspundă oamenii de știință care au analizat aceste eșantioane de sol selenar a fost cea cu privire la compatibilitatea conținutului de apă de pe partea îndepărtată a Lunii cu ipoteza impactului care ar fi dus la formarea satelitului. Modelele computerizate care au simulat acest scenariu sugerează că mantaua de pe partea îndepărtată a Lunii ar trebui să conțină mai puțină apă decât cea de pe partea îndreptată spre Pământ.

O dovadă a acestui lucru este legată de relativa abundență a toriului la suprafața Lunii. Magma se formează din topirea rocilor din interiorul mantalei, iar zonele din manta unde are loc acest proces de topire sunt numite 'sursa mantalei'. Atunci când magma se formează în aceste zone sursă, toriul, la fel ca și apa, rămân în topitură mai degrabă decât să formeze minerale cristaline. Din acest motiv, abundența toriului la suprafață poate reprezenta un indiciu al existenței apei.

Fața apropiată a Lunii, acoperită de cratere de impact străvechi și de scurgeri vulcanice, are regiuni bogate în toriu, așa cum era de așteptat. Câteva regiuni de pe față îndepărtată a Lunii, unde fenomenele de vulcanism au fost rare, au o abundență ridicată în toriu. Însă bazinul SPA este o excepție: un bazin de impact gigantic care este format în prezent din lavă solidificată ce a ieșit la suprafața Lunii din manta, după impact, la fel cum sângele iese dintr-o rană.

Fiind unul dintre puținele bazine de impact de pe fața îndepărtată a Lunii, bazinul SPA este și una dintre puține regiuni de acolo unde se află toriu la suprafață, acolo unde impactul ce a format bazinul a penetrat suficient de mult mantaua selenară pentru a scoate magma la suprafață.

Astfel, dacă bazinul SPA are mai puțin toriu, atunci ar putea însemna și că există mai puțină apă în mantaua sursă. Analiza rocilor bazaltice (vulcanice) culese din bazinul SPA de misiunea Chang'e 6 indică un conținut de apă în mantaua sursă între 1 și 1,5 micrograme/gram din eșantion.

''Rezultatele simulărilor derulate de calculatoare arată că mantaua selenară ar avea un conținut de apă de mai puțin de 10 micrograme/gram. Estimarea noastră între 1 și 1,5 micrograme/gram este în concordanță cu predicția simulărilor'', a explicat Hu.

Această estimare este în mod substanțial mai mică decât conținutul mediu de apă din mantaua de pe partea vizibilă a Lunii, conform unui studiu realizat pe eșantioane de regolit din perioada misiunilor Apollo care sugerează o valoare de până la 200 micrograme/gram, în funcție de regiunea din care au fost culese eșantioanele.

''Dacă interiorul selenar de pe partea îndepărtată a Lunii este mai uscat decât cel de pe partea îndreptată spre Pământ înseamnă că apa din mantaua selenară poate prezenta o distribuție dihotomică'', conform lui Hu, potrivit Agerpres.ro. 

Această diferență, sau dihotomie, dintre cantitatea de apă existentă în mantalele celor 2 emisfere se adaugă astfel unei liste lungi de diferențe semnalate de cercetători. Topologia, vulcanismul, vârsta crustei, tipurile de rocă și prezența toriului sunt doar o parte dinte diferențele dintre cele două emisfere selenare de care trebuie să țină cont orice explicație privind originea satelitului natural al Pământului.

''Noi suntem de părere că o astfel de distribuție dihotomică a apei pe Lună ar putea fi rezultatul impactului masiv care a format bazinul SPA'', a mai susținut profesorul Hu. Bazinul SPA este uriaș. Are un diametru de 2.500 de kilometri și este unul dintre cele mai mari cratere de impact cunoscute din Sistemul Solar. Efectele acestui impact asupra întregului obiect cosmic, dar în special asupra părții sale îndepărtate, au fost enorme.

Citește și: NASA reduce la 1,5% riscul ca asteroidul YR4 să lovească Pământul, după ce anterior a raportat cea mai mare probabilitate de impact

Citește și: „Este aproape science fiction”: Oamenii de ştiinţă spun că forma nucleului interior al Pământului se schimbă

Te-ar putea interesa si:
Misterul „mesagerilor ascunşi” ai sângelui, descifrat de cercetătorii din Australia
Muntele Everest a crescut în înălţime. Explicaţia găsită de cercetători pentru acest fenomen...
Primele eşantioane aduse vreodată pe Terra de pe faţa nevăzută a Lunii. Sonda spaţială Chang'e-6 a...
Descarcă aplicația DIGI TV

Programul Zilei

Vineri26.12
Sâmbătă27.12
Duminică28.12
Luni29.12
Marți30.12
Miercuri31.12
Joi01.01
06:00 Minuni naturale
06:55 Minunile naturii
07:50 Lumea vazuta de sus
08:15 Lumea vazuta de sus
08:40 Planetele
09:40 Arhitectura antica
10:35 impartim planeta!
11:35 ZONA DE RISC.BIOCOD
12:15 Aromele Romaniei: Banat si Crisana
13:04 Digi portret: ANDREEA BORTUN
13:15 Picturi celebre
14:09 Digi Portret - Constantin Dumitriu
14:15 Cum au reparat asta?
15:00 Film de calatorie
15:15 Alexander Armstrong la Palatul Buckingham
15:59 Digi Portret - Stefan Caltia
16:10 Supermasini
17:00 Minuni naturale
17:54 Film de calatorie
18:10 Minunile naturii
19:05 Lumea vazuta de sus
19:30 Lumea vazuta de sus
19:54 Digi Portret - Wargha Enayati
20:00 Planetele
21:00 DIGIPEDIA
22:10 impartim planeta!
23:05 Revolutiile care au schimbat lumea
23:59 Digi Portret - Wargha Enayati
00:04 Digi Portret - Dan Dinu
00:10 Dunarea
01:00 Aromele Romaniei: Maramures
01:50 Picturi celebre
02:45 Cum au reparat asta?
03:30 Alexander Armstrong la Palatul Buckingham
04:15 in cautarea adevarului
05:05 Revolutiile care au schimbat lumea
06:00 Minuni naturale
06:55 Minunile naturii
07:50 Lumea vazuta de sus
08:15 Lumea vazuta de sus
08:40 Planetele
09:40 DIGIPEDIA
10:55 Frontierele luminii
11:35 ZONA DE RISC.BIOCOD
12:15 Aromele Romaniei: Maramures
13:15 Picturi celebre
14:08 Digi Portret - Dan Dinu
14:15 Cum au reparat asta?
15:00 Film de calatorie
15:15 Alexander Armstrong la Palatul Buckingham
16:00 Digi Portret - Alexandru Ciubotariu
16:10 Supermasini
17:00 Minuni naturale
17:55 Film de calatorie
18:10 Minunile naturii
19:05 Lumea vazuta de sus
19:30 Lumea vazuta de sus
19:54 Digi Portret - Justin Ionescu
20:00 Planetele
21:00 Dunarea
21:46 Digi Portret - Teodor Ilincai TENOR
21:53 Digi Portret - Teodor Ilincai TENOR
22:00 in cautarea adevarului
22:50 Film de calatorie
23:10 Revolutiile care au schimbat lumea
00:05 Despre boomul tehnologic al Chinei
01:00 Aromele Romaniei: Bucovina
01:50 Picturi celebre
02:45 Cum au reparat asta?
04:15 Cele mai periculoase sosele
05:05 Eternul Pompei
06:00 Minuni naturale
06:55 Minunile naturii
07:50 Lumea vazuta de sus
08:15 Lumea vazuta de sus
08:40 Planetele
09:40 Supermasini
10:25 Film de calatorie
10:45 Despre boomul tehnologic al Chinei
11:40 ZONA DE RISC.BIOCOD
12:10 Aromele Romaniei: Bucovina
12:57 Film de calatorie
13:15 Picturi celebre
14:15 Cum au reparat asta?
14:59 Film de calatorie
15:59 Digi Portret - Teodor Ilincai TENOR
16:10 Supermasini
17:00 Minuni naturale
17:55 Film de calatorie
18:10 Minunile naturii
19:05 Lumea vazuta de sus
19:30 Lumea vazuta de sus
20:00 Planetele
21:00 O noua perspectiva
21:47 Digi Portret - Teodor Ilincai TENOR
21:54 Digi Portret - Teodor Ilincai TENOR
22:00 Cele mai periculoase sosele
22:50 Eternul Pompei
23:45 Film de calatorie
01:05 Minunile pamantului
02:00 Picturi celebre
02:55 Cum au reparat asta?
04:25 Supermasini
05:15 Alexander Armstrong in Sri Lanka
06:00 Minuni naturale
06:55 Minunile naturii
07:50 Lumea vazuta de sus
08:15 Lumea vazuta de sus
08:40 Planetele
09:40 O noua perspectiva
10:30 Arome din Sudan
11:25 Supermasini
12:15 Minunile pamantului
13:15 Picturi celebre
14:08 Digi Portret - Teodor Ilincai TENOR
14:15 Cum au reparat asta?
14:59 Film de calatorie
15:59 Digi Portret - Teodor Ilincai TENOR
16:10 Supermasini
17:00 Minuni naturale
17:55 Film de calatorie
18:10 Minunile naturii
20:00 Lumi disparute: Nabateenii
20:53 Digi portret: RAZVAN POPOVICI
21:00 Calul troian
21:53 decembrie
22:00 Anotimpuri japoneze
22:55 Alexander Armstrong in Sri Lanka
23:40 Uriasii din padure
00:20 tinutul Buzaului - Focul
01:00 Minunile pamantului
01:55 Dinozaurii de pe taramul inghetat
02:50 Cum au reparat asta?
04:20 Cele mai periculoase sosele
05:10 Alexander Armstrong in Sri Lanka
06:00 Minuni naturale
06:55 Minunile naturii
08:45 Lumi disparute: Nabateenii
09:40 Calul troian
10:35 Anotimpuri japoneze
11:27 Digi Portret - Teodor Ilincai TENOR
11:35 tinutul Buzaului - Focul
12:15 Minunile pamantului
13:09 decembrie
13:15 Dinozaurii de pe taramul inghetat
14:07 Digiportret - Mihail Cosuletu
14:15 Cum au reparat asta?
15:00 Film de calatorie
15:59 decembrie
16:10 Supermasini
17:00 Minuni naturale
17:55 Film de calatorie
18:10 Minunile naturii
20:00 Lumi disparute: Nabateenii
20:53 decembrie
21:00 Arhitectura antica
21:52 decembrie
22:00 Cele mai periculoase sosele
22:50 Alexander Armstrong in Sri Lanka
23:37 tinutul Buzaului-Piatra
00:35 100 baloane pentru Romania
01:10 Minunile pamantului
02:05 Dinozaurii de pe taramul inghetat
03:00 Cum au reparat asta?
04:30 Proiectul Artemis
05:15 Alexander Armstrong in Sri Lanka
06:00 Minuni naturale
06:55 Minunile naturii
08:45 Lumi disparute: Nabateenii
09:40 Arhitectura antica
10:35 Supermasini
11:25 Film de calatorie
11:40 100 baloane pentru Romania
12:15 Minunile pamantului
13:09 decembrie
13:15 Dinozaurii de pe taramul inghetat
14:07 decembrie
14:15 Cum au reparat asta?
15:00 Film de calatorie
16:00 decembrie
16:04 decembrie
16:10 Proiectul Artemis
17:00 Magellan: spre insulele cu mirodenii
17:55 Film de calatorie
18:10 Amerigo Vespucci
19:01 decembrie
19:05 Creierul tau
20:00 Lumi disparute: Nabateenii
20:53 Digi Portret - Cristian Lascu
21:00 O noua perspectiva
21:47 Digi portret - Dan Perjovschi
21:54 Digi Portret - Radu Gologan
22:00 in cautarea adevarului
22:55 Alexander Armstrong in Sri Lanka
23:40 Misterele somnului
00:45 Vase de razboi
01:30 Ceea ce nu intelegem despre vreme
02:25 Din interiorul fabricii
03:30 Atelierul pentru avioane
04:20 Trenurile care au schimbat lumea
06:00 Magellan: spre insulele cu mirodenii
06:55 Amerigo Vespucci
07:46 decembrie
07:50 Creierul tau
08:45 Lumi disparute: Nabateenii
09:40 O noua perspectiva
10:30 Dunarea salbatica
12:00 VOCILE OPEREI
12:30 Vase de razboi
13:20 Ceea ce nu intelegem despre vreme
14:20 Din interiorul fabricii
15:25 Atelierul pentru avioane
16:15 Trenurile care au schimbat lumea
17:00 Film de calatorie
17:15 stiinta bate fictiunea
17:40 stiinta bate fictiunea
18:15 Cum s-au construit
18:59 Digi Portret - Catalin Cirstoveanu
19:05 Creierul tau
19:59 Portrete noi
21:00 Arhitectura antica
21:55 Marele James Webb
22:48 Digi Portret - Razvan Penescu
23:50 Masinaria de razboi
00:41 FILLER DIGIPEDIA SF VS REALITATE
00:45 Vase de razboi
01:30 Ceea ce nu intelegem despre vreme
02:25 Din interiorul fabricii
03:30 Atelierul pentru avioane
04:20 Trenurile care au schimbat lumea

Partenerii noștri

creier

O mutaţie genetică extrem de rară ucide celulele creierului, iar cercetătorii au aflat în sfârşit de ce

Studierea unor boli genetice extrem de rare poate scoate la lumină procese fundamentale prin care...