Descarcă aplicația DIGI TV
Representation,Of,The,Moon,Starting,The,Waning,Phase,On,A

Noi dovezi despre originea Lunii vin din misiunea Chang’e 6. Cum s-ar fi format singurul satelit natural al planetei Pământ

Credit foto: Shutterstock

Există mai puțină apă în mantaua de pe partea îndepărtată a Lunii decât se află în cea de pe partea mereu îndreptată spre Pământ, conform unor analize ale eșantioanelor de regolit și roci selenare culese de misiunea chineză Chang'e 6, transmite joi Space.com care citează un studiu publicat miercuri în jurnalul Nature.

Mai mult decât atât, concluziile acestor analize susțin teoria că Luna s-a format în urma unui impact dintre Pământ și o protoplanetă de dimensiunea lui Marte produs în urmă cu aproximativ 4,5 miliarde de ani, ce a trimis pe orbita terestră o cantitate uriașă de materie din care s-a coagulat satelitul natural al Pământului.

''Suntem de părere că noile rezultate susțin ipoteza impactului gigantic ca origine a Lunii'', a declarat pentru Space.com Hu Sen, profesor la Institutul de Geologie și Geofizică din cadrul Academiei de Științe din China.

Chang'e 6 a ajuns în bazinul South Pole-Aitken (SPA), aflat pe partea îndepărtată a Lunii, în iunie 2024. Instrumentul de forare și colectare al sondei de aselenizare a adunat 1,935 kilograme de regolit bazaltic din bazinul SPA, materiale ce reprezintă primele eșantioane aduse pe Terra de pe partea îndepărtată a Lunii.

Printre întrebările la care au dorit să răspundă oamenii de știință care au analizat aceste eșantioane de sol selenar a fost cea cu privire la compatibilitatea conținutului de apă de pe partea îndepărtată a Lunii cu ipoteza impactului care ar fi dus la formarea satelitului. Modelele computerizate care au simulat acest scenariu sugerează că mantaua de pe partea îndepărtată a Lunii ar trebui să conțină mai puțină apă decât cea de pe partea îndreptată spre Pământ.

O dovadă a acestui lucru este legată de relativa abundență a toriului la suprafața Lunii. Magma se formează din topirea rocilor din interiorul mantalei, iar zonele din manta unde are loc acest proces de topire sunt numite 'sursa mantalei'. Atunci când magma se formează în aceste zone sursă, toriul, la fel ca și apa, rămân în topitură mai degrabă decât să formeze minerale cristaline. Din acest motiv, abundența toriului la suprafață poate reprezenta un indiciu al existenței apei.

Fața apropiată a Lunii, acoperită de cratere de impact străvechi și de scurgeri vulcanice, are regiuni bogate în toriu, așa cum era de așteptat. Câteva regiuni de pe față îndepărtată a Lunii, unde fenomenele de vulcanism au fost rare, au o abundență ridicată în toriu. Însă bazinul SPA este o excepție: un bazin de impact gigantic care este format în prezent din lavă solidificată ce a ieșit la suprafața Lunii din manta, după impact, la fel cum sângele iese dintr-o rană.

Fiind unul dintre puținele bazine de impact de pe fața îndepărtată a Lunii, bazinul SPA este și una dintre puține regiuni de acolo unde se află toriu la suprafață, acolo unde impactul ce a format bazinul a penetrat suficient de mult mantaua selenară pentru a scoate magma la suprafață.

Astfel, dacă bazinul SPA are mai puțin toriu, atunci ar putea însemna și că există mai puțină apă în mantaua sursă. Analiza rocilor bazaltice (vulcanice) culese din bazinul SPA de misiunea Chang'e 6 indică un conținut de apă în mantaua sursă între 1 și 1,5 micrograme/gram din eșantion.

''Rezultatele simulărilor derulate de calculatoare arată că mantaua selenară ar avea un conținut de apă de mai puțin de 10 micrograme/gram. Estimarea noastră între 1 și 1,5 micrograme/gram este în concordanță cu predicția simulărilor'', a explicat Hu.

Această estimare este în mod substanțial mai mică decât conținutul mediu de apă din mantaua de pe partea vizibilă a Lunii, conform unui studiu realizat pe eșantioane de regolit din perioada misiunilor Apollo care sugerează o valoare de până la 200 micrograme/gram, în funcție de regiunea din care au fost culese eșantioanele.

''Dacă interiorul selenar de pe partea îndepărtată a Lunii este mai uscat decât cel de pe partea îndreptată spre Pământ înseamnă că apa din mantaua selenară poate prezenta o distribuție dihotomică'', conform lui Hu, potrivit Agerpres.ro. 

Această diferență, sau dihotomie, dintre cantitatea de apă existentă în mantalele celor 2 emisfere se adaugă astfel unei liste lungi de diferențe semnalate de cercetători. Topologia, vulcanismul, vârsta crustei, tipurile de rocă și prezența toriului sunt doar o parte dinte diferențele dintre cele două emisfere selenare de care trebuie să țină cont orice explicație privind originea satelitului natural al Pământului.

''Noi suntem de părere că o astfel de distribuție dihotomică a apei pe Lună ar putea fi rezultatul impactului masiv care a format bazinul SPA'', a mai susținut profesorul Hu. Bazinul SPA este uriaș. Are un diametru de 2.500 de kilometri și este unul dintre cele mai mari cratere de impact cunoscute din Sistemul Solar. Efectele acestui impact asupra întregului obiect cosmic, dar în special asupra părții sale îndepărtate, au fost enorme.

Citește și: NASA reduce la 1,5% riscul ca asteroidul YR4 să lovească Pământul, după ce anterior a raportat cea mai mare probabilitate de impact

Citește și: „Este aproape science fiction”: Oamenii de ştiinţă spun că forma nucleului interior al Pământului se schimbă

Te-ar putea interesa si:
Periajul dentar de trei ori pe zi ar putea reduce riscul pentru peste 50 de boli, inclusiv demenţă...
Misterul „mesagerilor ascunşi” ai sângelui, descifrat de cercetătorii din Australia
Muntele Everest a crescut în înălţime. Explicaţia găsită de cercetători pentru acest fenomen...
Descarcă aplicația DIGI TV

Programul Zilei

Marți24.02
Miercuri25.02
Joi26.02
Vineri27.02
Sâmbătă28.02
Duminică01.03
Luni02.03
06:00 Cum au reparat asta?
06:45 Parcuri nationale
07:35 stiinta bate fictiunea
08:00 stiinta bate fictiunea
08:25 Aparitia mamiferelor
09:20 Alexander Armstrong la Palatul Buckingham
10:05 Minunile naturii
10:57 Concorde: povestea nestiuta
11:45 Taramul legendelor
12:40 Ambitii arhitecturale
13:40 Pe marginea prapastiei
14:30 Cum au reparat asta?
15:15 Parcuri nationale
16:15 stiinta bate fictiunea
16:40 stiinta bate fictiunea
17:15 Ce nu stim despre neutrin
18:10 Alexander Armstrong la Palatul Buckingham
19:05 Minunile naturii
20:00 Materiale uimitoare
20:54 Digi Portret - Constantin Dumitriu
21:00 Superconstructii antice
22:00 Citadela din Mediterana
23:00 Cele 33 de obiecte de la Auschwitz
23:55 Viata romanilor la Malaiesti
00:40 Ambitii arhitecturale
01:40 Pe marginea prapastiei
02:25 Materiale uimitoare
03:20 Creierul tau
04:15 Apocalipsa antica
05:10 Vietile scandaloase ale regilor Angliei
06:00 Cum au reparat asta?
06:45 Parcuri nationale
07:35 stiinta bate fictiunea
08:00 stiinta bate fictiunea
08:25 Ce nu stim despre neutrin
09:20 Alexander Armstrong la Palatul Buckingham
10:05 Minunile naturii
10:57 Concorde: povestea nestiuta
11:45 Taramul legendelor
12:40 Ambitii arhitecturale
13:40 Pe marginea prapastiei
14:30 Cum au reparat asta?
15:15 Parcuri nationale
16:15 Drumul
17:09 Digi Portret - Wargha Enayati
17:15 Misterul liniilor Nazca
18:10 Alexander Armstrong la Palatul Buckingham
18:54 Filler DIGIPEDIA SOS 2
18:59 Filler DIGIPEDIA SOS 2
19:05 Trenurile care au schimbat lumea
20:00 Materiale uimitoare
20:54 Digi Portret - Justin Ionescu
21:00 Creierul tau
21:54 Digi Portret - Teodor Ilincai TENOR
22:00 Apocalipsa antica
22:55 Vietile scandaloase ale regilor Angliei
23:45 O mumie adevarata
00:12 Frontierele luminii
00:50 Ambitii arhitecturale
01:50 Materiale uimitoare
02:45 Superconstructii antice
03:40 Adevaratul Lawrence al Arabiei
05:10 Vietile scandaloase ale regilor Angliei
06:00 Cum au reparat asta?
06:45 Parcuri nationale
07:35 Drumul
08:30 Misterul liniilor Nazca
09:25 Alexander Armstrong la Palatul Buckingham
10:10 Trenurile care au schimbat lumea
10:54 Amerigo Vespucci
11:45 Taramul legendelor
12:40 Ambitii arhitecturale
13:40 Pe marginea prapastiei
14:30 Cum au reparat asta?
15:15 Parcuri nationale
16:02 Filler Digipedia - APICULTURA vs MEDIU
16:08 Filler Digipedia - APICULTURA vs MEDIU
16:15 Drumul
17:08 Digi Portret - Teodor Ilincai TENOR
17:15 Ce-si spun animalele?
18:10 Alexander Armstrong la Palatul Buckingham
19:05 Trenurile care au schimbat lumea
20:00 Materiale uimitoare
21:00 Superconstructii antice
21:55 Adevaratul Lawrence al Arabiei
23:25 Vietile scandaloase ale regilor Angliei
00:00 Drumul catre Auschwitz
01:10 Ambitii arhitecturale
02:10 Pe marginea prapastiei
02:55 Dinozaurii de pe taramul inghetat
03:50 Antarctica dezvaluita
04:15 Mega inginerii: Trenuri
05:10 Vietile scandaloase ale regilor Angliei
06:00 Cum au reparat asta?
06:45 Parcuri nationale
07:35 Drumul
08:30 Ce-si spun animalele?
09:25 Alexander Armstrong la Palatul Buckingham
10:10 Trenurile care au schimbat lumea
10:55 Pe marginea prapastiei
11:45 Taramul legendelor
12:40 Ambitii arhitecturale
13:40 Pe marginea prapastiei
14:30 Marile catedrale britanice
15:15 Parcuri nationale
16:15 Drumul
17:15 O bucatica dintr-un asteroid
18:10 Alexander Armstrong la Palatul Buckingham
19:05 Trenurile care au schimbat lumea
20:00 Dinozaurii de pe taramul inghetat
21:00 DIGIPEDIA
21:30 Antarctica dezvaluita
22:00 Mega inginerii: Trenuri
22:55 Vietile scandaloase ale regilor Angliei
23:45 Film de calatorie
00:40 Ambitii arhitecturale
01:40 Pe marginea prapastiei
02:25 Dinozaurii de pe taramul inghetat
03:20 Marea cursa a motoarelor electrice
04:15 Mega inginerii: Poduri record
05:10 Vietile scandaloase ale regilor Angliei
06:00 Marile catedrale britanice
06:45 Parcuri nationale
07:35 Drumul
08:30 O bucatica dintr-un asteroid
09:25 Alexander Armstrong la Palatul Buckingham
10:10 Trenurile care au schimbat lumea
10:55 DIGIPEDIA
11:27 VOCILE OPEREI
11:45 Curajoasa misiune Apollo
12:40 Ambitii arhitecturale
13:40 Pe marginea prapastiei
14:30 Marile catedrale britanice
15:15 Parcuri nationale
16:15 Drumul
17:08 Digi Portret - Teodor Ilincai TENOR
17:15 Marele James Webb
18:10 Alexander Armstrong la Palatul Buckingham
19:05 Trenurile care au schimbat lumea
20:00 Dinozaurii de pe taramul inghetat
20:52 Digiportret - Mihail Cosuletu
21:00 Marea cursa a motoarelor electrice
22:00 Mega inginerii: Poduri record
22:55 Vietile scandaloase ale regilor Angliei
23:45 Oamenii din Vietnamul de Nord
00:40 Istorie pentru tine
01:10 Istorie pentru tine
01:40 Navigand prin lume
02:35 Supermasini
03:20 Irlanda vazuta de sus
04:10 Apocalipsa antica
05:05 in sudul Frantei
06:00 Marile catedrale britanice
06:45 Parcuri nationale
07:35 Drumul
08:30 Marele James Webb
09:25 Alexander Armstrong la Palatul Buckingham
10:10 Trenurile care au schimbat lumea
10:55 Sa intelegem Universul
12:15 Istorie pentru tine
12:45 Istorie pentru tine
13:15 Navigand prin lume
14:15 Inginerie de varf
15:10 Insulele
16:05 Din interiorul fabricii
17:10 Creierul tau
18:10 Argentina vazuta de sus
18:55 Film de calatorie
19:10 O noua perspectiva
20:00 Supermasini
20:45 Film de calatorie
21:00 Irlanda vazuta de sus
22:00 Apocalipsa antica
22:55 in sudul Frantei
23:50 Spioni printre prieteni
00:35 VOCILE OPEREI
00:55 Istorie pentru tine
01:25 Istorie pentru tine
01:55 Navigand prin lume
02:50 Supermasini
03:35 O plimbare prin Australia
04:25 inapoi in salbaticie
05:15 De la Paris spre Roma
06:00 Inginerie de varf
06:55 Insulele
07:50 Din interiorul fabricii
08:55 Creierul tau
09:50 Argentina vazuta de sus
10:35 O noua perspectiva
11:25 Legenda vs contemporan
12:15 Istorie pentru tine
12:45 Istorie pentru tine
13:15 Navigand prin lume
14:15 Inginerie de varf
15:10 Insulele
16:05 Din interiorul fabricii
17:10 Creierul tau
18:04 decembrie
18:10 Argentina vazuta de sus
18:55 Film de calatorie
19:10 O noua perspectiva
20:00 Supermasini
20:45 Film de calatorie
21:00 O plimbare prin Australia
21:53 Digi Portret - Teodor Ilincai TENOR
22:00 inapoi in salbaticie
22:47 Digi portret: RAZVAN POPOVICI
22:55 De la Paris spre Roma
23:40 Masinaria de razboi
00:10 Ukraina: inceputul Holocaustului
01:05 Istorie pentru tine
01:35 Navigand prin lume
02:30 Supermasini
03:15 Superconstructii antice
04:15 Deasupra Coreei de Sud
05:10 De la Paris spre Roma

Partenerii noștri

Galactic Giants Titan and Saturn

Cum s-ar fi format Titan, al doilea cel mai mare satelit din Sistemul Solar. NASA se pregăteşte să trimită sonda...

Cel mai mare satelit al lui Saturn, Titan, ar putea fi alcătuit din două luni diferite care s-au...