De peste un secol, astronomii vânează semnele unei lumi necunoscute, ascunsă dincolo de marginile sistemului solar. Acum, un nou studiu reaprinde speranța și imaginația tuturor. Cercetătorii cred că ar putea exista o planetă încă nedescoperită, pe care au botezat-o „Planeta Y”, scrie CNN.
Această planetă misterioasă nu a fost observată direct, ci dedusă din comportamentul ciudat al unor corpuri înghețate aflate în centura Kuiper, o zonă vastă dincolo de orbita lui Neptun. Unele dintre aceste obiecte au orbite neobișnuit de înclinate, un indiciu că ceva invizibil le-ar putea influența mișcarea.
„O posibilă explicație este existența unei planete nevăzute, probabil mai mici decât Pământul, dar mai mari decât Mercur, aflate în zonele îndepărtate ale sistemului solar”, a declarat autorul principal al studiului, Amir Siraj, astrofizician și doctorand la Universitatea Princeton.
„Lucrarea noastră nu anunță descoperirea unei planete, ci a unui mister pentru care o planetă pare a fi cea mai logică soluție”, a explicat el. Studiul a fost publicat în revista Monthly Notices of the Royal Astronomical Society: Letters.
O nouă candidată în lunga căutare a „planetei pierdute”
Planeta Y este doar cea mai recentă dintre ipotezele care sugerează că ar exista corpuri cerești ascunse în vastul și întunecatul tărâm al centurii Kuiper, acolo unde se află și Pluto, retrogradată în 2006 la statutul de „planetă pitică”.
Regiunea este atât de îndepărtată și slab luminată, încât observațiile sunt incomplete. Însă lucrurile ar putea să se schimbe radical odată cu inaugurarea Observatorului Vera C. Rubin, un telescop de ultimă generație care urmează să înceapă un amplu studiu al cerului.
„Cred că în următorii doi-trei ani vom ști sigur. Dacă Planeta Y se află în câmpul de observație, acest telescop o va putea detecta direct”, a spus Siraj.
De la „Planeta X” la „Planeta Nouă”
După descoperirea lui Neptun în 1846, astronomii au bănuit că ar putea exista încă o planetă care influențează orbitele celorlalte corpuri cerești. Așa a apărut legenda „Planetei X”, popularizată de astronomul Percival Lowell la începutul secolului XX.
Când Pluto a fost descoperit în 1930, mulți au crezut că misterul fusese rezolvat. Însă calculele ulterioare au arătat că Pluto este prea mic pentru a provoca perturbările observate, iar după misiunea Voyager 2, ipoteza unei alte planete a fost abandonată, pentru o vreme.
În 2005, descoperirea lui Eris, un obiect înghețat ușor mai mare decât Pluto, a relansat dezbaterea. Apoi, în 2016, astronomii Mike Brown și Konstantin Batygin au propus teoria „Planetei Nouă” (Planet Nine), un corp de cinci până la zece ori mai masiv decât Pământul, aflat la o distanță uriașă, de peste 550 de ori cea dintre Pământ și Soare.
Siraj consideră însă că Planeta Y și Planeta Nouă ar putea coexista: „Nu se exclud reciproc. Ambele ar putea exista”.
Căutarea Planetei Y a început cu o simplă întrebare: cât de plat este sistemul solar?
„Planetele se învârt în jurul Soarelui pe aproape același plan, ca niște șanțuri pe un disc de vinil. Dar dincolo de 80 de unități astronomice (de 80 de ori distanța Pământ-Soare), totul pare brusc înclinat cu aproximativ 15 grade. A fost o surpriză totală”, a explicat Siraj.
Simulările computerizate realizate de echipa sa au arătat că niciuna dintre planetele cunoscute, nici măcar ipotetica Planetă Nouă, nu explică această înclinare. Soluția cea mai probabilă: o planetă de dimensiunea cuprinsă între Mercur și Pământ, aflată la 100–200 de unități astronomice distanță.
Deocamdată, existența Planetei Y este doar o ipoteză susținută de observațiile a aproximativ 50 de obiecte din centura Kuiper, o bază solidă, dar insuficientă.
„Probabilitatea statistică este de 96–98%, dar nu putem spune că e definitivă”, a spus Siraj.
Cercetătorii așteaptă cu nerăbdare datele pe care le va colecta telescopul Vera Rubin, instalat pe un munte din Chile la peste 2.600 de metri altitudine. Cu cea mai mare cameră digitală din lume, observatorul va fotografia cerul la fiecare trei zile.
„Este ca și cum am privi un film al Universului, cadru cu cadru. Acesta este instrumentul ideal pentru a descoperi planete necunoscute”, a spus Siraj.
- Te-ar putea interesa si:
- O planetă solitară cu un apetit feroce, în spaţiul interstelar. Înghite până la 6 miliarde de tone...
- O „super-Terra" care ar putea întreţine viaţa, descoperită de oamenii de ştiinţă. „O bucurie uriaşă”
- Un strat de diamante cu grosimea de 15 kilometri s-ar putea afla în subsolul planetei Mercur