Obiectul stâncos numit Bennu, clasificat drept un asteroid aflat în proximitatea Pământului, se apropie în prezent cel mai mult de planeta noastră la fiecare şase ani, la o distanţă de aproximativ 299.000 km. Acesta s-ar putea apropia şi mai mult în viitor, oamenii de ştiinţă estimând o probabilitate de 1 la 2.700 de coliziune cu Pământul în septembrie 2182, transmite joi Reuters.
Ce s-ar întâmpla dacă Bennu ar lovi planeta noastră?
Efectul ar fi unul de proporţii, conform noilor cercetări bazate pe simulări computerizate ale unui impact al unui asteroid cu diametrul de aproximativ 500 de metri, similar Bennu.
Pe lângă devastarea imediată, cercetătorii au estimat că un astfel de impact ar injecta între 100 şi 400 de milioane de tone de praf în atmosferă, provocând perturbări ale climei, ale chimiei atmosferice şi ale fotosintezei la nivel global, cu o durată de trei până la patru ani.
"Diminuarea luminii solare din cauza prafului ar provoca o 'iarnă de impact' globală bruscă, caracterizată prin reducerea luminii solare, temperaturi scăzute şi scăderea precipitaţiilor la suprafaţă", a declarat Lan Dai, cercetătoare la IBS Center for Climate Physics (ICCP) din cadrul Universităţii Naţionale Pusan din Coreea de Sud, autoare principală a studiului publicat săptămâna aceasta în revista ştiinţifică Science Advances, transmite Agerpres.
În cel mai pesimist scenariu, cercetătorii au constatat că temperatura medie la suprafaţa Pământului ar scădea cu aproximativ 4 grade Celsius, precipitaţiile medii s-ar diminua cu 15%, ar exista o scădere de până la 20-30% a fotosintezei plantelor şi o diminuare cu 32% a stratului de ozon al planetei, care protejează împotriva radiaţiilor solare ultraviolete nocive.
Impactul unui obiect de mărimea lui Bennu - un asteroid de dimensiuni medii - cu suprafaţa terestră ar genera o undă de şoc puternică, cutremure, incendii de vegetaţie şi radiaţii termice, ar lăsa în urmă un crater larg şi ar ejecta cantităţi uriaşe de resturi în atmosferă, au declarat cercetătorii.
Cantităţi mari de aerosoli şi gaze ar ajunge în atmosfera superioară, provocând efecte pe parcursul mai multor ani asupra climei şi ecosistemelor, după cum au notat Lan Dai şi Axel Timmermann, specialist în fizică climatică şi director al ICCP şi autor principal al studiului.
Condiţiile climatice nefavorabile ar inhiba creşterea plantelor pe uscat şi în oceane, au precizat ei.
"Spre deosebire de reducerea rapidă şi recuperarea lentă, timp de doi ani, a plantelor de pe uscat, planctonul din ocean s-ar reface în şase luni - şi chiar ar creşte după aceea, cu o înflorire fără precedent a diatomelor (un tip de alge), declanşată de depunerea în ocean a prafului bogat în fier", a declarat Dai.
Scăderea severă a stratului de ozon ar avea loc în stratosferă - al doilea strat atmosferic - din cauza încălzirii puternice cauzate de absorbţia solară a particulelor de praf, au notat cercetătorii.
O coliziune cu un asteroid de această magnitudine ar putea provoca pierderi masive de vieţi omeneşti, însă acest calcul nu s-a numărat printre obiectivele studiului. Dai a declarat că numărul potenţial de victime "depinde în principal de locul în care are loc impactul cu asteroidul".
Oamenii de ştiinţă ştiu foarte multe despre Bennu
Este considerat un asteroid descris drept o "grămadă de moloz" - un amalgam de material stâncos mai degrabă decât un obiect solid. Acesta este o rămăşiţă stâncoasă a unui corp ceresc mai mare care s-a format în apropiere de începuturile sistemului solar, în urmă cu aproximativ 4,5 miliarde de ani. Sonda spaţială OSIRIS-REx a agenţiei spaţiale americane NASA a ajuns la Bennu, iar în 2020 a colectat probe de rocă şi praf pentru analiză.
Un studiu publicat în ianuarie a arătat că probele colectate de pe Bennu conţineau minerale şi aminoacizi indispensabili pentru apariţia vieţii, o dovadă solidă a faptului că asteroizii ar fi putut "însămânţa" Pământul timpuriu cu ingredientele primordiale, care au favorizat apariţia organismelor vii.
Pământul a fost lovit ocazional de asteroizi de-a lungul îndelungatei sale istorii, adesea cu rezultate cataclismice. În urmă cu 66 de milioane de ani, un asteroid cu o lăţime estimată la 10-15 km a lovit coasta Peninsulei Yucatan din Mexic, eradicând aproximativ trei sferturi dintre speciile lumii şi punând capăt erei dinozaurilor.
NASA a efectuat în 2022 o misiune de apărare planetară de probă, folosind nava sa spaţială robotizată DART pentru a modifica traiectoria asteroidului Dimorphos, cu scopul de a folosi această metodă în viitor în cazul unui pericol de impact al unui asteroid cu Pământul.
Probabilitatea ca un asteroid de mărimea lui Bennu să lovească Pământul este destul de mică
"Probabilitatea ca un asteroid de mărimea lui Bennu să lovească Pământul este destul de mică, de 0,037%. Chiar dacă este mic, impactul potenţial ar fi foarte grav şi ar duce, probabil, la o insecuritate alimentară masivă pe termen lung pe planeta noastră şi la condiţii climatice similare cu cele observate doar în cazul unora dintre cele mai mari erupţii vulcanice din ultimii 100.000 de ani", a declarat Timmermann. "Prin urmare, este important să ne gândim la risc", a adăugat cercetătorul.
- Te-ar putea interesa si:
- Cercetătorii chinezi au descoperit mecanismul prin care mantaua Terrei ar fi stocat apă la...
- Oamenii de știință au descifrat modul în care celulele imunitare detectează bacteriile
- A fost descoperită cea mai veche dovadă a producerii focului. Momentul-cheie din evoluţia...
