O analiză a caracteristicilor suprafeţei lui Mercur a dezvăluit că planeta cea mai apropiată de Soare se micşorează mai repede decât credeau oamenii de ştiinţă, conform unui studiu publicat în revista Geophysical Research Letters, transmit Space.com. și Agerpres.

Noi cercetări sugerează că Mercur se micşorează cu 10% până la 30% mai repede decât se estimase anterior. Echipa din spatele acestei cercetări a calculat că planeta a pierdut aproape 19 kilometri din diametrul său total de la formare. Cercetătorii cred că viteza acestui proces nu a fost remarcată anterior, deoarece impacturile cu meteoriţi au creat de-a lungul timpului cratere care au ascuns dovezile acestui proces.

Oamenii de ştiinţă spun că determinarea gradului de micşorare a lui Mercur este esenţială pentru investigarea compoziţiei interiorului planetei.

"O micşorare mai mare înseamnă că Mercur ar putea avea un miez metalic mai mare, mai puţine elemente uşoare, cum ar fi siliciul, amestecate în miezul metalic sau o temperatură iniţială mai mare", a declarat într-un comunicat liderul echipei, Gaku Nishiyama, de la Institutul de Cercetări Spaţiale al Centrului Aerospaţial German (DLR).

Citește și: Pământul ar putea supravieţui morţii arzătoare a Soarelui. Mercur și Venus vor fi distruse de flăcările infernale ale stelei noastre

Mercur a pierdut căldura de la momentul formării sale ca planetă

Ca toate planetele telurice din Sistemul Solar, Mercur s-a format acum 4,5 miliarde de ani, într-o perioadă violentă şi turbulentă din istoria Sistemului Solar, la fel ca şi celelalte planete ale sistemului. Impacturile cu asteroizi şi planetoizi din această perioadă timpurie au generat căldură, pe care Mercur a pierdut-o de atunci. Pe măsură ce interiorul lui Mercur s-a răcit, acesta s-a şi micşorat. Acest lucru a cauzat dezvoltarea unor cute geologice sub formă de abrupturi şi creste în straturile exterioare stâncoase ale lui Mercur.

Această răcire ar trebui să ducă la micşorarea lui Mercur într-un mod aproximativ uniform, ceea ce ar face ca aceste structuri să fie comune pe întreaga planetă. Cu toate acestea, impactul asteroizilor de-a lungul istoriei sale nu numai că au creat cratere care ascund semnele istoriei sale geologice, dar au şi răspândit resturi pe suprafaţa lui Mercur. Acest lucru face ca aceste indicii geologie să fie mai greu de observat în prezent.

Echipa a combinat hărţile anterioare ale geologiei lui Mercur cu noi observaţii ale rugozităţii întregii suprafeţe a planetei. Cercetătorii au descoperit că terenul cel mai accidentat al lui Mercur prezenta cele mai puţine cute.

"Ne-a făcut să credem că există un proces care ascunde structurile de scurtare", a spus Nishiyama, care consideră că urmele de impact din regiunile cele mai accidentate ale planetei Mercur acoperă indiciile privind această micşorare.

Echipa a folosit apoi crestele şi abrupturile din regiunile mai puţin afectate de impacturi pentru a estima gradul de contracţie. Acest lucru a indicat că elementele lipsă din zonele accidentate ar putea reprezenta o contracţie suplimentară de 10% până la 30% pe parcursul duratei de viaţă de 4,5 miliarde de ani a planetei Mercur. Aceasta echivalează cu o modificare totală a diametrului de până la 23 de kilometri, faţă de 4 până la 16 kilometri, cât este estimat în prezent.

"30% este puţin surprinzător, dar gradul corectat de contracţie are sens pentru mine", a spus Nishiyama.

S-ar putea să existe mai multe surprize. Nishiyama consideră că cifrele actualizate ar putea fi încă o subestimare. Această estimare se bazează pe datele colectate de sonda MESSENGER a NASA, care s-a încheiat în 2015. MESSENGER a putut distinge doar elemente cu diametrul mai mare de aproximativ 5 kilometri.

În noiembrie 2026, misiunea BepiColombo va începe să efectueze scanări ale suprafeţei lui Mercur la o rezoluţie mult mai mare decât aceasta, iar acest lucru ar putea dezvălui şi mai multe elemente cu privire la această contracţie.

Citește și: Două planete gigantice, mai ușoare decât vata de zahăr, i-au uimit pe astronomi. Se află la peste 1.100 de ani-lumină de Pământ

Citește și: În căutarea vieţii extraterestre. O exoplanetă telurică din clasa Super-Pământurilor, aflată la 20 de ani lumină, punct de atracţie pentru cercetători

Citește și: Ce au observat oamenii de știință în jurul planetei Uranus, cu ajutorul telescopului James Webb. Noi caracteristici stranii ale câmpului său magnetic

Te-ar putea interesa si:

Ce se află în jurul găurii negre supermasive din Calea Lactee. Noi indicii despre cum a obţinut...

O strălucire slabă din Universul timpuriu poate rezolva misterul energiei întunecate. „Un nou pas...

O adevărată cursă contra cronometru. Noi informaţii despre procesul de formare al planetelor. Ce...

• Etichete:
planete , planete din sistemul solar , univers , sistemul solar , mercur