Full,Moon,Shining,On,The,Sky,In,Cloudy,Day.

Un fragment dintr-o rachetă abandonată în spaţiu s-a prăbuşit pe faţa nevăzută a Lunii

Credit foto: Shutterstock

Un fragment dintr-o rachetă abandonată în spaţiu s-a prăbuşit vineri pe faţa nevăzută a Lunii, oamenii de ştiinţă estimând că impactul s-a produs la ora 12:25 GMT, informează BBC.

Acel fragment de rachetă avea greutatea de trei tone şi era monitorizat de mai mulţi ani, însă originea sa a stârnit controverse, conform Agerpres.ro

Iniţial, astronomii au crezut că fragmentul ar fi putut să se fi desprins dintr-o rachetă lansată de SpaceX, compania miliardarului Elon Musk, apoi au spus că a făcut parte, de fapt, dintr-o rachetă chineză, însă China a negat această ipoteză.

Efectele prăbuşirii sale pe Lună ar trebui să fie minore.

Acea treaptă de rachetă a format cel mai probabil un mic crater în scoarţa lunară şi un val de praf.

Oamenii de ştiinţă speră să obţină confirmarea acestui impact în zilele sau săptămânile următoare.

Fragmentul a fost observat pentru prima dată de pe Pământ în martie 2015. Administratorul unui program de monitorizare a spaţiului, finanţat de NASA şi operat din statul american Arizona, a detectat obiectul, dar şi-a pierdut foarte repede interesul faţă de el atunci când şi-a dat seamă că acesta nu era un asteroid.

Acea treaptă de rachetă este ceea ce se numeşte "deşeu spaţial" - echipamente abandonate în spaţiu în urma unor misiuni sau sateliţi care nu mai dispun de o cantitate suficientă de carburant sau energie pentru a reveni pe Pământ.

Unele dintre aceste obiecte sunt mai apropiate, plutind chiar deasupra Terrei, însă altele, precum acea treaptă de rachetă, se află pe o orbită înaltă şi la o distanţă de mii de kilometri, foarte departe de atmosfera Pământului.

Agenţia Spaţială Europeană (ESA) estimează că în prezent există circa 36.500 de "deşeuri spaţiale" care plutesc în jurul Terrei şi care au diametre mai mari de 10 centimetri.

Niciun program spaţial sau universitate nu monitorizează în mod oficial deşeurile spaţiale. Monitorizarea spaţiului este o activitate scumpă, iar riscurile generate pentru oameni de aceste obiecte de pe orbită sunt reduse.

În acest condiţii, activitatea de monitorizare le revine unui număr mic de astronomi voluntari, care îşi petrec timpul liber făcând calcule şi estimând orbite. Ei trimit e-mailuri şi alerte către comunitatea ştiinţifică, rugând persoanele aflate în cele mai bune zone de observare de pe Terra să analizeze un anumit obiect din spaţiu.

La şase săptămâni după ce deşeul spaţial a fost văzut pentru prima dată, Peter Birtwhistle, în vârstă de 63 de ani, cerceta cerul în căutarea unor asteroizi în timp ce se afla în grădina lui din Newbury, în sudul Angliei.

Telescopul lui a captat un mic punct strălucitor care traversa bolta cerească. Calculele au sugerat că era vorba despre un fragment de rachetă spaţială, a declarat el pentru BBC News.

Deşeurile spaţiale intră şi ies din zonele de monitorizare spaţială în moduri impredictibile. Timp de şapte ani, astronomul britanic nu a mai văzut acel fragment spaţial - până în ianuarie, când a apărut din nou.

Citește și: Elon Musk spune că racheta Starship ajunge anul acesta în spațiu. NASA vrea să trimită astronauți pe Lună la bordul ei

"Am obţinut câteva imagini când a trecut aproape de Pământ", a explicat el.

Peter Birtwhistle a trimis fotografiile unui astronom şi specialist în date ştiinţifice, Bill Gray, care locuieşte pe coasta estică a Statelor Unite. El este expertul care a identificat obiectul drept un propulsor al unei rachete SpaceX care se îndreaptă spre Lună.

Ştirea despre fragmentul abandonat al unei rachete spaţiale construite de compania miliardarului Elon Musk care se va prăbuşi pe Lună în martie 2022 a apărut pe primele pagini ale ziarelor din lumea întreagă.

Însă monitorizarea deşeurilor spaţiale este adeseori "o muncă de detectiv", a explicat Bill Gray. Emblema rachetei nu poate fi văzută - astronomii trebuie să-i ghicească pas cu pas identitatea monitorizând rutele sale de deplasare prin spaţiu. Apoi, ei compară orbita deşeului spaţial cu datele şi localizări ale lansărilor de rachete şi cu traiectoriile acestora.

Însă anumite misiuni în spaţiu, inclusiv cele ale Chinei, nu fac publice rutele vehiculelor lor.

"Pentru o misiune chineză, cunoaştem data de lansare, pentru că aceasta este televizată. Aşadar, bănuiesc că se îndreaptă spre Lună - de obicei în patru sau cinci zile. Apoi, calculez o orbită aproximativă", a explicat Bill Gray.

Uneori, astronomul american recunoaşte că face greşeli. La câteva săptămâni după ce a "identificat" propulsorul rachetei SpaceX, un alt astronom amator i-a trimis lui Bill Gray un set de date noi, care au dezvăluit că o astfel de "identificare" era imposibilă.

Bill Gray a făcut încă o dată calculele necesare şi a ajuns la concluzia că deşeul spaţial este cel de-al treilea etaj al rachetei chinezeşti care a participat la misiunea lunară Chang'e 5-T1, lansată în octombrie 2014.

China a negat însă această ipoteză, spunând că treapta superioară a rachetei sale a reintrat în atmosfera Pământului şi a ars la contactul cu aerul.

Însă Bill Gray îşi susţine în continuare predicţia făcută. El cred că specialiştii din China au confundat traiectoriilor urmate de fragmente desprinse din două rachete diferite. "Sunt 99,9% sigur că este vorba despre racheta chineză 5-T1", a spus el.

În realitate, nu vom şti niciodată.

Hugh Lewis, profesor la Universitatea Southampton, a declarat că valoarea ştiinţifică a monitorizării deşeurilor spaţiale este limitată. Însă, a continuat profesorul britanic, este important "să urmărim ce se află acolo sus", mai ales în contextul în care aşezările omeneşti din spaţiu devin tot mai probabile.

Citește și:VIDEO După patru tentative eșuate, racheta Starship a aterizat cu bine. Elon Musk, mai aproape de dorința de a duce oameni pe Marte

"Aceasta este 'mizeria' pe care noi am creat-o. Obiecte despre care noi credem că sunt sigure pot să revină, de fapt, pe Terra într-un mod neaşteptat", a adăugat el.

Dovezile privind impactul selenar nu vor fi obţinute decât abia după ce doi sateliţi care orbitează Luna vor trece pe deasupra zonei de impact şi vor fotografia craterul rezultat în urma ciocnirii.

Şi pentru că propulsorul s-a spart în mii de bucăţi după impact, cele mai multe dintre dovezile fizice privind originea lui reală vor fi de asemenea pierdute. În aceste condiţii, cele mai bune supoziţii sunt estimările formulate de Bill Gray şi astronomii voluntari care privesc bolta cerească.

Te-ar putea interesa si:
Extragerea apei pe Lună ar putea fi mai facilă decât se credea. Concluziile celui mai nou studiu
Galaxia care îşi devorează vecinii. „NGC 3640” se află la 88 de milioane de ani lumină de Soare
Primele eşantioane aduse vreodată pe Terra de pe faţa nevăzută a Lunii. Sonda spaţială Chang'e-6 a...

Programul Zilei

Miercuri30.04
Joi01.05
Vineri02.05
Sâmbătă03.05
Duminică04.05
Luni05.05
Marți06.05
06:00 Ambitii arhitecturale
07:41 Demolatorii de baraje
08:31 Secretele Mediteranei
08:35 Secrete din Olimp
09:30 O noua perspectiva
11:11 Marile mistere
11:15 100 baloane pentru Romania
12:40 Minunile naturii
14:26 Proiectul Artemis
14:30 Digi Portret - Catalin Cirstoveanu
15:14 Genialitatea unei vieti moderne
16:10 Tragedia navetei Columbia
16:15 Filler Digipedia Special Tg. Jiu 2
17:16 Legenda vs contemporan
17:20 Ambitii arhitecturale
18:10 FILLER DIGIPEDIA SF VS REALITATE
19:06 Demolatorii de baraje
19:57 Secretele Mediteranei
20:00 Digi Portret - Cristian Lascu
20:53 O plimbare prin Australia
21:00 Digi portret - Dan Perjovschi
21:46 Digi Portret - Razvan Penescu
21:53 Luptatorii aerului
22:00 Portrete noi
22:44 Cele mai periculoase sosele
23:35 Digi Portret - Mihaela Glavan
00:50 Inginerie de varf
01:45 George W. Bush
02:40 Vacanta raw
03:05 Vacanta raw
03:30 De la Paris spre Roma
04:20 Alexander Armstrong la Palatul Buckingham
05:05 Drumul
06:00 Cele mai periculoase sosele
06:45 Ambitii arhitecturale
07:41 FILLER DIGIPEDIA SF VS REALITATE
07:45 Demolatorii de baraje
08:35 Secretele Mediteranei
09:30 O plimbare prin Australia
10:16 Filler Digipedia Special Tg. Jiu 2
10:20 Luptatorii aerului
11:05 Cel mai vechi ADN
12:30 VOCILE OPEREI
12:49 Filler Vocile Operei 1
12:55 Inginerie de varf
13:50 George W. Bush
14:45 Vacanta raw
15:10 Vacanta raw
15:35 De la Paris spre Roma
16:25 Alexander Armstrong la Palatul Buckingham
17:09 Portrete noi
17:15 Drumul
18:10 Navigand prin lume
19:05 Spectaculoasa planeta albastra
20:00 Lumea vazuta de sus
20:25 Lumea vazuta de sus
20:49 Digi Portret - Ionut Budisteanu
21:53 Portrete noi
22:00 Film de calatorie
22:15 Film de calatorie
22:30 Film de calatorie
22:45 Film de calatorie
23:00 Hemingway
23:55 Ukraina: inceputul Holocaustului
00:10 Calatoriile lui Darley
00:37 VOCILE OPEREI
00:50 Inginerie de varf
01:45 George W. Bush
02:40 Vacanta raw
03:05 Vacanta raw
03:30 De la Paris spre Roma
04:20 Alexander Armstrong la Palatul Buckingham
05:05 Drumul
06:00 Hemingway
06:55 Navigand prin lume
07:50 Spectaculoasa planeta albastra
08:45 Lumea vazuta de sus
09:10 Lumea vazuta de sus
10:30 Film de calatorie
10:45 Film de calatorie
11:00 Film de calatorie
11:15 Film de calatorie
11:30 Calatoriile lui Darley
11:55 Calatoriile lui Darley
12:25 VOCILE OPEREI
12:55 Inginerie de varf
13:50 George W. Bush
14:45 Vacanta raw
15:10 Vacanta raw
15:35 De la Paris spre Roma
16:25 Alexander Armstrong la Palatul Buckingham
17:09 Filler Vocile Operei 2
17:15 Drumul
18:10 Navigand prin lume
19:05 Spectaculoasa planeta albastra
20:00 Lumea vazuta de sus
20:30 DIGIPEDIA
21:00 DIGIPEDIA
21:30 Istorie pentru tine
22:00 Luptatorii aerului
22:45 Istorie pentru tine
23:15 Hemingway
00:50 Inginerie de varf
01:45 George W. Bush
02:40 Vacanta raw
03:05 Vacanta raw
03:30 De la Paris spre Roma
04:17 Filler Digipedia Special Tg. Jiu
04:20 Alexander Armstrong la Palatul Buckingham
05:05 Drumul
06:00 Hemingway
06:55 Navigand prin lume
07:50 Spectaculoasa planeta albastra
08:45 Lumea vazuta de sus
09:10 DIGIPEDIA
09:40 DIGIPEDIA
10:10 Istorie pentru tine
10:40 Istorie pentru tine
11:10 Luptatorii aerului
11:55 Calatoriile lui Darley
12:20 Calatoriile lui Darley
12:46 Filler Vocile Operei 2
12:52 Filler Asteroizi 2
12:55 Inginerie de varf
13:50 George W. Bush
14:45 Vacanta raw
15:10 Vacanta raw
15:35 De la Paris spre Roma
16:22 Filler Digipedia Special Tg. Jiu
16:25 Alexander Armstrong la Palatul Buckingham
17:09 Filler Vocile Operei 3
17:15 Drumul
18:07 FILLER DIGIPEDIA SF VS REALITATE
18:10 Navigand prin lume
19:01 Filler Digipedia Specia
19:05 Spectaculoasa planeta albastra
20:00 Lumea vazuta de sus
20:30 DIGIPEDIA
20:56 Filler Digipedia Specia
21:53 Portrete noi
22:00 Film de calatorie
22:15 Film de calatorie
22:30 Film de calatorie
22:45 Film de calatorie
23:00 Hemingway
00:45 Portrete noi
00:55 Inginerie de varf
01:50 George W. Bush
02:45 Vacanta raw
03:10 Vacanta raw
03:35 De la Paris spre Roma
04:20 Alexander Armstrong la Palatul Buckingham
05:05 Drumul
06:00 Hemingway
06:55 Navigand prin lume
07:46 Filler Digipedia Specia
07:50 Spectaculoasa planeta albastra
08:45 Lumea vazuta de sus
09:10 DIGIPEDIA
09:36 Filler Digipedia Specia
10:35 Film de calatorie
10:50 Film de calatorie
11:05 Film de calatorie
11:20 Film de calatorie
11:35 Calatoriile lui Darley
12:00 Calatoriile lui Darley
12:26 Filler Asteroizi 2
12:30 ZONA DE RISC.BIOCOD
12:55 Inginerie de varf
13:50 George W. Bush
14:45 Vacanta raw
15:10 Vacanta raw
15:35 De la Paris spre Roma
16:20 Filler Asteroizi 3
16:25 Alexander Armstrong la Palatul Buckingham
17:09 Filler Vocile Operei 4
17:15 Drumul
18:10 Navigand prin lume
19:05 Spectaculoasa planeta albastra
20:00 Lumea vazuta de sus
20:30 DIGIPEDIA
21:00 O plimbare prin Australia
21:46 Portrete noi
21:53 Portrete noi
22:00 O noua perspectiva
22:50 Hemingway
23:43 Portrete noi
23:50 in sudul Frantei
00:42 Digi Portret - Teodor Ilincai TENOR
00:50 Inginerie de varf
02:40 Vacanta raw
03:05 Vacanta raw
03:30 Concorde: povestea nestiuta
04:20 Alexander Armstrong la Palatul Buckingham
05:05 Materiale uimitoare
06:00 Hemingway
06:55 Navigand prin lume
07:45 Spectaculoasa planeta albastra
08:40 Lumea vazuta de sus
09:05 DIGIPEDIA
09:35 O plimbare prin Australia
10:25 O noua perspectiva
11:15 Calatoriile lui Darley
11:40 Calatoriile lui Darley
12:10 tinutul Buzaului - Lemnul
12:49 Filler Vocile Operei 4
12:55 Inginerie de varf
14:45 Vacanta raw
15:10 Vacanta raw
15:35 Concorde: povestea nestiuta
16:25 Alexander Armstrong la Palatul Buckingham
17:09 Digi Portret - Constantin Dumitriu
17:15 Materiale uimitoare
18:10 Navigand prin lume
19:05 Joanna Lumley: Marea Britanie
19:53 Digi Portret - Razvan Suma
20:00 Lumea vazuta de sus
20:25 Lumea vazuta de sus
20:49 Portrete noi
21:00 Dinozaurii de pe taramul inghetat
21:52 Digi Portret - Teodor Ilincai TENOR
22:00 Film de calatorie
22:15 Film de calatorie
22:30 Film de calatorie
22:45 Film de calatorie
23:00 Hemingway
23:55 Supravietuitor al Holocaustului
00:50 Inginerie de varf
02:40 Vacanta raw
03:05 Vacanta raw
03:30 Concorde: povestea nestiuta
04:20 Alexander Armstrong la Palatul Buckingham
05:05 Materiale uimitoare
06:00 Hemingway
06:55 Navigand prin lume
07:45 Joanna Lumley: Marea Britanie
08:35 Lumea vazuta de sus
09:00 Lumea vazuta de sus
09:25 Dinozaurii de pe taramul inghetat
10:20 Film de calatorie
10:35 Film de calatorie
10:50 Film de calatorie
11:05 Film de calatorie
11:20 Ce se intampla cu datele tale pesonale
12:15 tinutul Buzaului - Focul
12:55 Inginerie de varf
14:45 Vacanta raw
15:10 Vacanta raw
15:35 Concorde: povestea nestiuta
16:25 Alexander Armstrong la Palatul Buckingham
17:09 Digi Portret - Wargha Enayati
17:15 Materiale uimitoare
18:10 Navigand prin lume
19:05 Joanna Lumley: Marea Britanie
20:00 Lumea vazuta de sus
20:25 Lumea vazuta de sus
21:00 Dinozaurii de pe taramul inghetat
21:52 Digiportret - Mihail Cosuletu
22:00 O noua perspectiva
22:50 Hemingway
23:43 Digi Portret - Wargha Enayati
23:50 Supravietuitor al Holocaustului
00:35 VOCILE OPEREI
00:50 Minuni naturale
02:40 Vacanta raw
03:05 Vacanta raw
03:30 Constructii gigantice
04:20 Alexander Armstrong in Sri Lanka
05:05 Materiale uimitoare

Partenerii noștri

uitare, femeie care cauta ceva in geanta

De ce uităm unde am pus cheile sau ochelarii? Știința neatenției e ușor de explicat

Fenomenul uitării obiectelor cotidiene, precum cheile sau ochelarii, este o experiență universală...