Descarcă aplicația DIGI TV
Full,Moon,Shining,On,The,Sky,In,Cloudy,Day.

Un fragment dintr-o rachetă abandonată în spaţiu s-a prăbuşit pe faţa nevăzută a Lunii

Credit foto: Shutterstock

Un fragment dintr-o rachetă abandonată în spaţiu s-a prăbuşit vineri pe faţa nevăzută a Lunii, oamenii de ştiinţă estimând că impactul s-a produs la ora 12:25 GMT, informează BBC.

Acel fragment de rachetă avea greutatea de trei tone şi era monitorizat de mai mulţi ani, însă originea sa a stârnit controverse, conform Agerpres.ro

Iniţial, astronomii au crezut că fragmentul ar fi putut să se fi desprins dintr-o rachetă lansată de SpaceX, compania miliardarului Elon Musk, apoi au spus că a făcut parte, de fapt, dintr-o rachetă chineză, însă China a negat această ipoteză.

Efectele prăbuşirii sale pe Lună ar trebui să fie minore.

Acea treaptă de rachetă a format cel mai probabil un mic crater în scoarţa lunară şi un val de praf.

Oamenii de ştiinţă speră să obţină confirmarea acestui impact în zilele sau săptămânile următoare.

Fragmentul a fost observat pentru prima dată de pe Pământ în martie 2015. Administratorul unui program de monitorizare a spaţiului, finanţat de NASA şi operat din statul american Arizona, a detectat obiectul, dar şi-a pierdut foarte repede interesul faţă de el atunci când şi-a dat seamă că acesta nu era un asteroid.

Acea treaptă de rachetă este ceea ce se numeşte "deşeu spaţial" - echipamente abandonate în spaţiu în urma unor misiuni sau sateliţi care nu mai dispun de o cantitate suficientă de carburant sau energie pentru a reveni pe Pământ.

Unele dintre aceste obiecte sunt mai apropiate, plutind chiar deasupra Terrei, însă altele, precum acea treaptă de rachetă, se află pe o orbită înaltă şi la o distanţă de mii de kilometri, foarte departe de atmosfera Pământului.

Agenţia Spaţială Europeană (ESA) estimează că în prezent există circa 36.500 de "deşeuri spaţiale" care plutesc în jurul Terrei şi care au diametre mai mari de 10 centimetri.

Niciun program spaţial sau universitate nu monitorizează în mod oficial deşeurile spaţiale. Monitorizarea spaţiului este o activitate scumpă, iar riscurile generate pentru oameni de aceste obiecte de pe orbită sunt reduse.

În acest condiţii, activitatea de monitorizare le revine unui număr mic de astronomi voluntari, care îşi petrec timpul liber făcând calcule şi estimând orbite. Ei trimit e-mailuri şi alerte către comunitatea ştiinţifică, rugând persoanele aflate în cele mai bune zone de observare de pe Terra să analizeze un anumit obiect din spaţiu.

La şase săptămâni după ce deşeul spaţial a fost văzut pentru prima dată, Peter Birtwhistle, în vârstă de 63 de ani, cerceta cerul în căutarea unor asteroizi în timp ce se afla în grădina lui din Newbury, în sudul Angliei.

Telescopul lui a captat un mic punct strălucitor care traversa bolta cerească. Calculele au sugerat că era vorba despre un fragment de rachetă spaţială, a declarat el pentru BBC News.

Deşeurile spaţiale intră şi ies din zonele de monitorizare spaţială în moduri impredictibile. Timp de şapte ani, astronomul britanic nu a mai văzut acel fragment spaţial - până în ianuarie, când a apărut din nou.

Citește și: Elon Musk spune că racheta Starship ajunge anul acesta în spațiu. NASA vrea să trimită astronauți pe Lună la bordul ei

"Am obţinut câteva imagini când a trecut aproape de Pământ", a explicat el.

Peter Birtwhistle a trimis fotografiile unui astronom şi specialist în date ştiinţifice, Bill Gray, care locuieşte pe coasta estică a Statelor Unite. El este expertul care a identificat obiectul drept un propulsor al unei rachete SpaceX care se îndreaptă spre Lună.

Ştirea despre fragmentul abandonat al unei rachete spaţiale construite de compania miliardarului Elon Musk care se va prăbuşi pe Lună în martie 2022 a apărut pe primele pagini ale ziarelor din lumea întreagă.

Însă monitorizarea deşeurilor spaţiale este adeseori "o muncă de detectiv", a explicat Bill Gray. Emblema rachetei nu poate fi văzută - astronomii trebuie să-i ghicească pas cu pas identitatea monitorizând rutele sale de deplasare prin spaţiu. Apoi, ei compară orbita deşeului spaţial cu datele şi localizări ale lansărilor de rachete şi cu traiectoriile acestora.

Însă anumite misiuni în spaţiu, inclusiv cele ale Chinei, nu fac publice rutele vehiculelor lor.

"Pentru o misiune chineză, cunoaştem data de lansare, pentru că aceasta este televizată. Aşadar, bănuiesc că se îndreaptă spre Lună - de obicei în patru sau cinci zile. Apoi, calculez o orbită aproximativă", a explicat Bill Gray.

Uneori, astronomul american recunoaşte că face greşeli. La câteva săptămâni după ce a "identificat" propulsorul rachetei SpaceX, un alt astronom amator i-a trimis lui Bill Gray un set de date noi, care au dezvăluit că o astfel de "identificare" era imposibilă.

Bill Gray a făcut încă o dată calculele necesare şi a ajuns la concluzia că deşeul spaţial este cel de-al treilea etaj al rachetei chinezeşti care a participat la misiunea lunară Chang'e 5-T1, lansată în octombrie 2014.

China a negat însă această ipoteză, spunând că treapta superioară a rachetei sale a reintrat în atmosfera Pământului şi a ars la contactul cu aerul.

Însă Bill Gray îşi susţine în continuare predicţia făcută. El cred că specialiştii din China au confundat traiectoriilor urmate de fragmente desprinse din două rachete diferite. "Sunt 99,9% sigur că este vorba despre racheta chineză 5-T1", a spus el.

În realitate, nu vom şti niciodată.

Hugh Lewis, profesor la Universitatea Southampton, a declarat că valoarea ştiinţifică a monitorizării deşeurilor spaţiale este limitată. Însă, a continuat profesorul britanic, este important "să urmărim ce se află acolo sus", mai ales în contextul în care aşezările omeneşti din spaţiu devin tot mai probabile.

Citește și:VIDEO După patru tentative eșuate, racheta Starship a aterizat cu bine. Elon Musk, mai aproape de dorința de a duce oameni pe Marte

"Aceasta este 'mizeria' pe care noi am creat-o. Obiecte despre care noi credem că sunt sigure pot să revină, de fapt, pe Terra într-un mod neaşteptat", a adăugat el.

Dovezile privind impactul selenar nu vor fi obţinute decât abia după ce doi sateliţi care orbitează Luna vor trece pe deasupra zonei de impact şi vor fotografia craterul rezultat în urma ciocnirii.

Şi pentru că propulsorul s-a spart în mii de bucăţi după impact, cele mai multe dintre dovezile fizice privind originea lui reală vor fi de asemenea pierdute. În aceste condiţii, cele mai bune supoziţii sunt estimările formulate de Bill Gray şi astronomii voluntari care privesc bolta cerească.

Te-ar putea interesa si:
Originile centurii de praf ce înconjoară „Ochiul lui Sauron”, explicate de astronomi
Faţa ascunsă a Lunii este mai rece comparativ cu cea vizibilă de pe Pământ. „Natura duală”, strâns...
Descoperire norocoasă. Astronomii examinează o stea care se comportă diferit de oricare alta. „O...
Descarcă aplicația DIGI TV

Programul Zilei

Joi22.01
Vineri23.01
Sâmbătă24.01
Duminică25.01
Luni26.01
Marți27.01
Miercuri28.01
06:00 Istorie pentru tine
06:30 Istorie pentru tine
07:00 Cum au reparat asta?
07:45 Constructii gigantice
08:35 Arome din Yucatan
09:30 Creierul tau
10:25 Istoria aviatiei
11:20 Demolatorii de baraje
12:10 VOCILE OPEREI
12:30 Calatorie cu trenul vazuta de sus
13:20 Cum sa traiesti peste 100 de ani
14:20 Tragedia navetei Columbia
15:25 Italia vazuta de sus
16:15 Molecula de baza
17:15 Istorie pentru tine
17:45 Istorie pentru tine
18:15 Cum au reparat asta?
19:00 Film de calatorie
19:15 Constructii gigantice
20:05 Arome din Insulele Canare
21:00 Arhitectura antica
22:00 Atlantis: orasul pierdut
22:50 Secretele istoriei
00:55 Film de calatorie
01:15 Biografia unei legende: Churchill
02:05 Cum sa traiesti peste 100 de ani
03:00 Molecula de baza
04:00 Secretele istoriei
06:00 Istorie pentru tine
06:30 Istorie pentru tine
07:00 Cum au reparat asta?
07:45 Constructii gigantice
08:35 Arome din Insulele Canare
09:30 Arhitectura antica
10:25 Atlantis: orasul pierdut
11:15 Italia, vazuta de sus
12:00 VOCILE OPEREI
12:30 Biografia unei legende: Churchill
13:20 Cum sa traiesti peste 100 de ani
14:20 Plasticul din noi
15:25 Italia , vazuta de sus
16:15 Molecula de baza
17:15 Istorie pentru tine
17:45 Istorie pentru tine
18:15 Cum au reparat asta?
19:00 Film de calatorie
19:15 Constructii gigantice
20:05 Arome din Antilele Mici
21:00 DIGIPEDIA
21:30 Film de calatorie
21:45 Film de calatorie
22:00 Istoria aviatiei
22:55 Secretele istoriei
01:20 Film de calatorie
01:40 Cum sa traiesti peste 100 de ani
02:35 Molecula de baza
03:35 Secretele istoriei
06:00 Istorie pentru tine
06:30 Istorie pentru tine
07:00 Cum au reparat asta?
07:45 Constructii gigantice
08:35 Arome din Antilele Mici
09:30 DIGIPEDIA
10:00 Film de calatorie
10:15 Film de calatorie
10:30 Istoria aviatiei
11:25 Plasticul din noi
12:30 Biografia unei legende: Churchill
13:20 Cum sa traiesti peste 100 de ani
14:20 in adancul Marii Negre
15:25 Italia vazuta de sus
16:15 Molecula de baza
17:15 Istorie pentru tine
17:45 Istorie pentru tine
18:15 Cum au reparat asta?
19:00 Film de calatorie
19:15 Constructii gigantice
20:05 O planeta dinamica
21:00 Mergand printre dinozauri
21:50 Mergand printre dinozauri: descoperiri
22:00 Mituri si mistere
22:55 Secretele istoriei
00:35 Biografia unei legende: Churchill
01:25 O bucatica dintr-un asteroid
02:20 in adancul Marii Negre
03:21 Filler Digipedia - ONLINE VS SCOALA SAT 1
03:25 Ce-si spun animalele?
04:20 Secretele istoriei
06:00 Istorie pentru tine
06:30 Istorie pentru tine
07:00 Cum au reparat asta?
07:45 Constructii gigantice
08:35 O planeta dinamica
09:30 Mergand printre dinozauri
10:20 Mergand printre dinozauri: descoperiri
10:30 Mituri si mistere
11:25 in adancul Marii Negre
12:30 Biografia unei legende: Churchill
13:20 O bucatica dintr-un asteroid
14:20 in adancul Marii Negre
15:21 Filler Digipedia - ONLINE VS SCOALA SAT 1
15:25 Italia vazuta de sus
16:15 Ce-si spun animalele?
17:15 Istorie pentru tine
17:45 Istorie pentru tine
18:15 Cum au reparat asta?
19:00 Film de calatorie
19:15 Constructii gigantice
20:05 O planeta dinamica
21:00 Mergand printre dinozauri
21:50 Mergand printre dinozauri: descoperiri
22:00 Transportul modern
22:55 Secretele istoriei
00:50 Cum sa prinzi 100
01:16 Gradina Botanica
01:20 Ce se intampla cu epava Titanic
02:15 Pe marginea prapastiei
03:05 Materiale uimitoare
04:00 Secretele istoriei
06:00 Istorie pentru tine
06:30 Istorie pentru tine
07:00 Cum au reparat asta?
07:45 Constructii gigantice
08:35 O planeta dinamica
09:30 Mergand printre dinozauri
10:20 Mergand printre dinozauri: descoperiri
10:30 Transportul modern
11:25 Italia vazuta de sus
12:10 VOCILE OPEREI
12:30 Biografia unei legende: Churchill
13:16 Filler Digipedia - ONLINE VS SCOALA SAT 2
13:20 Ce se intampla cu epava Titanic
14:20 Energia
15:25 Pe marginea prapastiei
16:15 Materiale uimitoare
17:15 Lumea vazuta de sus
17:40 Lumea vazuta de sus
18:15 Cum au reparat asta?
19:00 Film de calatorie
19:15 Parcuri nationale
20:05 O planeta dinamica
21:00 Dinozaurii de pe taramul inghetat
22:00 Atlantis: orasul pierdut
22:46 Gradina Botanica
22:50 Secretele istoriei
00:37 Digiportret - Mihail Cosuletu
00:45 Biografia unei legende: Churchill
01:31 Filler Digipedia - GRADINA BOTANICA 2
01:35 Ghicitoarea Sfinxului din Carpati
02:30 Pe marginea prapastiei
03:20 Materiale uimitoare
04:15 Secretele istoriei
06:00 Lumea vazuta de sus
06:25 Lumea vazuta de sus
06:50 Cum au reparat asta?
07:35 Parcuri nationale
08:25 O planeta dinamica
09:20 Dinozaurii de pe taramul inghetat
10:15 Atlantis: orasul pierdut
11:01 Gradina Botanica
11:05 Energia
12:04 Cum sa prinzi 100
12:30 Biografia unei legende: Churchill
13:16 Filler Digipedia - GRADINA BOTANICA 2
13:20 Ghicitoarea Sfinxului din Carpati
14:20 Energia
15:25 Pe marginea prapastiei
16:15 Materiale uimitoare
17:15 Lumea vazuta de sus
17:40 Lumea vazuta de sus
18:15 Conacul Sandringham
19:00 Film de calatorie
19:15 Parcuri nationale
20:05 O planeta dinamica
21:00 Arhitectura antica
21:55 Citadela din Mediterana
22:55 Secretele istoriei
00:47 Frontierele luminii
01:25 Ultimul artefact
02:25 Pe marginea prapastiei
03:15 Materiale uimitoare
04:10 Secretele istoriei
06:00 Lumea vazuta de sus
06:25 Lumea vazuta de sus
06:50 Conacul Sandringham
07:35 Parcuri nationale
08:25 O planeta dinamica
09:20 Arhitectura antica
10:15 Citadela din Mediterana
11:15 Energia
12:13 Film de calatorie
12:30 Biografia unei legende: Churchill
13:16 Filler Digipedia - CALATORIE IN UNIVERS 1
13:20 Ultimul artefact
14:20 Energia
15:17 Portrete noi
15:25 Pe marginea prapastiei
16:15 Materiale uimitoare
17:15 Lumea vazuta de sus
17:40 Lumea vazuta de sus
18:15 Conacul Sandringham
18:59 Film de calatorie
19:15 Parcuri nationale
20:05 impartim planeta!
21:00 Dinozaurii de pe taramul inghetat
21:52 Digi portret: RAZVAN POPOVICI
22:00 Istoria aviatiei
23:00 Secretele istoriei
00:40 Argentina vazuta de sus
01:25 Misterele somnului
02:20 Energia
03:20 Pe marginea prapastiei
04:10 Apocalipsa unei gauri negre
05:05 Renasterea in arta

Partenerii noștri

Close up of professional tattooer artist doing picture on hand of man by machine black ink from a jar.

Un studiu descoperă efectele nocive ale tatuajelor asupra sistemului imunitar. Avertismentul oamenilor de știință

Tatuajele pot afecta sistemul imunitar, slăbind apărarea organismului în faţa anumitor infecţii sau...