Descarcă aplicația DIGI TV
Full,Moon,Shining,On,The,Sky,In,Cloudy,Day.

Un fragment dintr-o rachetă abandonată în spaţiu s-a prăbuşit pe faţa nevăzută a Lunii

Credit foto: Shutterstock

Un fragment dintr-o rachetă abandonată în spaţiu s-a prăbuşit vineri pe faţa nevăzută a Lunii, oamenii de ştiinţă estimând că impactul s-a produs la ora 12:25 GMT, informează BBC.

Acel fragment de rachetă avea greutatea de trei tone şi era monitorizat de mai mulţi ani, însă originea sa a stârnit controverse, conform Agerpres.ro

Iniţial, astronomii au crezut că fragmentul ar fi putut să se fi desprins dintr-o rachetă lansată de SpaceX, compania miliardarului Elon Musk, apoi au spus că a făcut parte, de fapt, dintr-o rachetă chineză, însă China a negat această ipoteză.

Efectele prăbuşirii sale pe Lună ar trebui să fie minore.

Acea treaptă de rachetă a format cel mai probabil un mic crater în scoarţa lunară şi un val de praf.

Oamenii de ştiinţă speră să obţină confirmarea acestui impact în zilele sau săptămânile următoare.

Fragmentul a fost observat pentru prima dată de pe Pământ în martie 2015. Administratorul unui program de monitorizare a spaţiului, finanţat de NASA şi operat din statul american Arizona, a detectat obiectul, dar şi-a pierdut foarte repede interesul faţă de el atunci când şi-a dat seamă că acesta nu era un asteroid.

Acea treaptă de rachetă este ceea ce se numeşte "deşeu spaţial" - echipamente abandonate în spaţiu în urma unor misiuni sau sateliţi care nu mai dispun de o cantitate suficientă de carburant sau energie pentru a reveni pe Pământ.

Unele dintre aceste obiecte sunt mai apropiate, plutind chiar deasupra Terrei, însă altele, precum acea treaptă de rachetă, se află pe o orbită înaltă şi la o distanţă de mii de kilometri, foarte departe de atmosfera Pământului.

Agenţia Spaţială Europeană (ESA) estimează că în prezent există circa 36.500 de "deşeuri spaţiale" care plutesc în jurul Terrei şi care au diametre mai mari de 10 centimetri.

Niciun program spaţial sau universitate nu monitorizează în mod oficial deşeurile spaţiale. Monitorizarea spaţiului este o activitate scumpă, iar riscurile generate pentru oameni de aceste obiecte de pe orbită sunt reduse.

În acest condiţii, activitatea de monitorizare le revine unui număr mic de astronomi voluntari, care îşi petrec timpul liber făcând calcule şi estimând orbite. Ei trimit e-mailuri şi alerte către comunitatea ştiinţifică, rugând persoanele aflate în cele mai bune zone de observare de pe Terra să analizeze un anumit obiect din spaţiu.

La şase săptămâni după ce deşeul spaţial a fost văzut pentru prima dată, Peter Birtwhistle, în vârstă de 63 de ani, cerceta cerul în căutarea unor asteroizi în timp ce se afla în grădina lui din Newbury, în sudul Angliei.

Telescopul lui a captat un mic punct strălucitor care traversa bolta cerească. Calculele au sugerat că era vorba despre un fragment de rachetă spaţială, a declarat el pentru BBC News.

Deşeurile spaţiale intră şi ies din zonele de monitorizare spaţială în moduri impredictibile. Timp de şapte ani, astronomul britanic nu a mai văzut acel fragment spaţial - până în ianuarie, când a apărut din nou.

Citește și: Elon Musk spune că racheta Starship ajunge anul acesta în spațiu. NASA vrea să trimită astronauți pe Lună la bordul ei

"Am obţinut câteva imagini când a trecut aproape de Pământ", a explicat el.

Peter Birtwhistle a trimis fotografiile unui astronom şi specialist în date ştiinţifice, Bill Gray, care locuieşte pe coasta estică a Statelor Unite. El este expertul care a identificat obiectul drept un propulsor al unei rachete SpaceX care se îndreaptă spre Lună.

Ştirea despre fragmentul abandonat al unei rachete spaţiale construite de compania miliardarului Elon Musk care se va prăbuşi pe Lună în martie 2022 a apărut pe primele pagini ale ziarelor din lumea întreagă.

Însă monitorizarea deşeurilor spaţiale este adeseori "o muncă de detectiv", a explicat Bill Gray. Emblema rachetei nu poate fi văzută - astronomii trebuie să-i ghicească pas cu pas identitatea monitorizând rutele sale de deplasare prin spaţiu. Apoi, ei compară orbita deşeului spaţial cu datele şi localizări ale lansărilor de rachete şi cu traiectoriile acestora.

Însă anumite misiuni în spaţiu, inclusiv cele ale Chinei, nu fac publice rutele vehiculelor lor.

"Pentru o misiune chineză, cunoaştem data de lansare, pentru că aceasta este televizată. Aşadar, bănuiesc că se îndreaptă spre Lună - de obicei în patru sau cinci zile. Apoi, calculez o orbită aproximativă", a explicat Bill Gray.

Uneori, astronomul american recunoaşte că face greşeli. La câteva săptămâni după ce a "identificat" propulsorul rachetei SpaceX, un alt astronom amator i-a trimis lui Bill Gray un set de date noi, care au dezvăluit că o astfel de "identificare" era imposibilă.

Bill Gray a făcut încă o dată calculele necesare şi a ajuns la concluzia că deşeul spaţial este cel de-al treilea etaj al rachetei chinezeşti care a participat la misiunea lunară Chang'e 5-T1, lansată în octombrie 2014.

China a negat însă această ipoteză, spunând că treapta superioară a rachetei sale a reintrat în atmosfera Pământului şi a ars la contactul cu aerul.

Însă Bill Gray îşi susţine în continuare predicţia făcută. El cred că specialiştii din China au confundat traiectoriilor urmate de fragmente desprinse din două rachete diferite. "Sunt 99,9% sigur că este vorba despre racheta chineză 5-T1", a spus el.

În realitate, nu vom şti niciodată.

Hugh Lewis, profesor la Universitatea Southampton, a declarat că valoarea ştiinţifică a monitorizării deşeurilor spaţiale este limitată. Însă, a continuat profesorul britanic, este important "să urmărim ce se află acolo sus", mai ales în contextul în care aşezările omeneşti din spaţiu devin tot mai probabile.

Citește și:VIDEO După patru tentative eșuate, racheta Starship a aterizat cu bine. Elon Musk, mai aproape de dorința de a duce oameni pe Marte

"Aceasta este 'mizeria' pe care noi am creat-o. Obiecte despre care noi credem că sunt sigure pot să revină, de fapt, pe Terra într-un mod neaşteptat", a adăugat el.

Dovezile privind impactul selenar nu vor fi obţinute decât abia după ce doi sateliţi care orbitează Luna vor trece pe deasupra zonei de impact şi vor fotografia craterul rezultat în urma ciocnirii.

Şi pentru că propulsorul s-a spart în mii de bucăţi după impact, cele mai multe dintre dovezile fizice privind originea lui reală vor fi de asemenea pierdute. În aceste condiţii, cele mai bune supoziţii sunt estimările formulate de Bill Gray şi astronomii voluntari care privesc bolta cerească.

Te-ar putea interesa si:
Originile centurii de praf ce înconjoară „Ochiul lui Sauron”, explicate de astronomi
Faţa ascunsă a Lunii este mai rece comparativ cu cea vizibilă de pe Pământ. „Natura duală”, strâns...
Descoperire norocoasă. Astronomii examinează o stea care se comportă diferit de oricare alta. „O...
Descarcă aplicația DIGI TV

Programul Zilei

Luni29.12
Marți30.12
Miercuri31.12
Joi01.01
Vineri02.01
Sâmbătă03.01
Duminică04.01
06:00 Minuni naturale
06:55 Minunile naturii
07:50 Lumea vazuta de sus
08:15 Lumea vazuta de sus
08:40 Planetele
09:40 O noua perspectiva
10:30 Arome din Sudan
11:25 Supermasini
12:15 Minunile pamantului
13:15 Picturi celebre
14:08 Digi Portret - Teodor Ilincai TENOR
14:15 Cum au reparat asta?
14:59 Film de calatorie
15:59 Digi Portret - Teodor Ilincai TENOR
16:10 Supermasini
17:00 Minuni naturale
17:55 Film de calatorie
18:10 Minunile naturii
20:00 Lumi disparute: Nabateenii
20:53 Digi portret: RAZVAN POPOVICI
21:00 Calul troian
21:53 decembrie
22:00 Anotimpuri japoneze
22:55 Alexander Armstrong in Sri Lanka
23:40 Uriasii din padure
00:20 tinutul Buzaului - Focul
01:00 Minunile pamantului
01:55 Dinozaurii de pe taramul inghetat
02:50 Cum au reparat asta?
04:20 Cele mai periculoase sosele
05:10 Alexander Armstrong in Sri Lanka
06:00 Minuni naturale
06:55 Minunile naturii
08:45 Lumi disparute: Nabateenii
09:40 Calul troian
10:35 Anotimpuri japoneze
11:27 Digi Portret - Teodor Ilincai TENOR
11:35 tinutul Buzaului - Focul
12:15 Minunile pamantului
13:09 decembrie
13:15 Dinozaurii de pe taramul inghetat
14:07 Digiportret - Mihail Cosuletu
14:15 Cum au reparat asta?
15:00 Film de calatorie
15:59 decembrie
16:10 Supermasini
17:00 Minuni naturale
17:55 Film de calatorie
18:10 Minunile naturii
20:00 Lumi disparute: Nabateenii
20:53 decembrie
21:00 Arhitectura antica
21:52 decembrie
22:00 Cele mai periculoase sosele
22:50 Alexander Armstrong in Sri Lanka
23:37 tinutul Buzaului-Piatra
00:35 100 baloane pentru Romania
01:10 Minunile pamantului
02:05 Dinozaurii de pe taramul inghetat
03:00 Cum au reparat asta?
04:30 Proiectul Artemis
05:15 Alexander Armstrong in Sri Lanka
06:00 Minuni naturale
06:55 Minunile naturii
08:45 Lumi disparute: Nabateenii
09:40 Arhitectura antica
10:35 Supermasini
11:25 Film de calatorie
11:40 100 baloane pentru Romania
12:15 Minunile pamantului
13:09 decembrie
13:15 Dinozaurii de pe taramul inghetat
14:07 decembrie
14:15 Cum au reparat asta?
15:00 Film de calatorie
16:00 decembrie
16:04 decembrie
16:10 Proiectul Artemis
17:00 Magellan: spre insulele cu mirodenii
17:55 Film de calatorie
18:10 Amerigo Vespucci
19:01 decembrie
19:05 Creierul tau
20:00 Lumi disparute: Nabateenii
20:53 Digi Portret - Cristian Lascu
21:00 O noua perspectiva
21:47 Digi portret - Dan Perjovschi
21:54 Digi Portret - Radu Gologan
22:00 in cautarea adevarului
22:55 Alexander Armstrong in Sri Lanka
23:40 Misterele somnului
00:45 Vase de razboi
01:30 Ceea ce nu intelegem despre vreme
02:25 Din interiorul fabricii
03:30 Atelierul pentru avioane
04:20 Trenurile care au schimbat lumea
06:00 Magellan: spre insulele cu mirodenii
06:55 Amerigo Vespucci
07:46 decembrie
07:50 Creierul tau
08:45 Lumi disparute: Nabateenii
09:40 O noua perspectiva
10:30 Dunarea salbatica
12:00 VOCILE OPEREI
12:30 Vase de razboi
13:20 Ceea ce nu intelegem despre vreme
14:20 Din interiorul fabricii
15:25 Atelierul pentru avioane
16:15 Trenurile care au schimbat lumea
17:00 Film de calatorie
17:15 stiinta bate fictiunea
17:40 stiinta bate fictiunea
18:15 Cum s-au construit
18:59 Digi Portret - Catalin Cirstoveanu
19:05 Creierul tau
19:59 Portrete noi
21:00 Arhitectura antica
21:55 Marele James Webb
22:48 Digi Portret - Razvan Penescu
23:50 Masinaria de razboi
00:41 FILLER DIGIPEDIA SF VS REALITATE
00:45 Vase de razboi
01:30 Ceea ce nu intelegem despre vreme
02:25 Din interiorul fabricii
03:30 Atelierul pentru avioane
04:20 Trenurile care au schimbat lumea
06:00 stiinta bate fictiunea
06:25 stiinta bate fictiunea
06:50 Cum s-au construit
07:35 Creierul tau
09:25 Arhitectura antica
10:20 Marele James Webb
11:13 Digi Portret - Razvan Penescu
11:20 Legenda vs contemporan
12:10 Film de calatorie
12:23 Digi Portret - Mihaela Glavan
12:30 Vase de razboi
13:16 Filler Digipedia Special Tg. Jiu
13:20 Ceea ce nu intelegem despre vreme
14:15 Filler Digipedia Special Tg. Jiu 2
14:20 Din interiorul fabricii
15:25 Atelierul pentru avioane
16:15 Trenurile care au schimbat lumea
17:00 Film de calatorie
17:15 stiinta bate fictiunea
17:40 stiinta bate fictiunea
18:06 Portrete noi
18:15 Cum s-au construit
19:00 Film de calatorie
21:00 DIGIPEDIA
21:30 Film de calatorie
21:45 Film de calatorie
22:00 Citadela din Mediterana
23:50 Masinaria de razboi
00:45 Film de calatorie
01:00 Vase de razboi
01:45 Trenurile care au schimbat lumea
02:30 Dunarea
03:20 Atelierul pentru avioane
04:08 Digi Portret - Teodor Ilincai TENOR
04:15 Legenda vs contemporan
06:00 stiinta bate fictiunea
06:25 stiinta bate fictiunea
06:50 Cum s-au construit
09:20 DIGIPEDIA
09:50 Film de calatorie
10:05 Film de calatorie
10:20 Citadela din Mediterana
11:20 Legenda vs contemporan
12:10 Film de calatorie
12:26 FILLER DIGIPEDIA SF VS REALITATE
12:30 Vase de razboi
13:15 Filler Asteroizi 1
13:20 Marea cursa a motoarelor electrice
14:14 Portrete noi
14:20 Din interiorul fabricii
15:25 Atelierul pentru avioane
16:15 Trenurile care au schimbat lumea
17:00 Film de calatorie
17:15 stiinta bate fictiunea
17:40 stiinta bate fictiunea
18:06 Filler Asteroizi 2
18:09 Filler Asteroizi 3
18:15 Cum s-au construit
19:00 Film de calatorie
21:00 Dunarea
21:48 Digi Portret - Ionut Budisteanu
22:00 in cautarea adevarului
23:50 Masinaria de razboi
00:45 Film de calatorie
01:00 Vase de razboi
01:45 tinutul Buzaului-Piatra
02:30 Din interiorul fabricii
03:30 Atelierul pentru avioane
04:20 Trenurile care au schimbat lumea
05:05 in sudul Frantei
06:00 stiinta bate fictiunea
06:25 stiinta bate fictiunea
06:50 Cum s-au construit
09:20 Marea eclipsa din America
10:15 Din interiorul fabricii
11:20 Legenda vs contemporan
12:10 Film de calatorie
12:30 Vase de razboi
14:14 Portrete noi
14:20 Din interiorul fabricii
15:21 Filler Digipedia Specia
15:25 Atelierul pentru avioane
16:15 Trenurile care au schimbat lumea
17:00 Film de calatorie
17:15 stiinta bate fictiunea
17:40 stiinta bate fictiunea
18:15 Cum s-au construit
19:00 Film de calatorie
21:00 O noua perspectiva
22:00 Cele mai periculoase sosele
22:55 in sudul Frantei
23:50 Masinaria de razboi
00:35 Vase de razboi
01:20 Ambitii arhitecturale
02:20 Din interiorul fabricii
03:25 Atelierul pentru avioane
04:15 Trenurile de lux ale Marii Britanii
05:05 Hemingway

Partenerii noștri

Danemarca pune capăt serviciilor de livrare a scrisorilor în cutiile poştale/ Foto: X

Sfârşitul unei epoci. Danemarca pune capăt serviciilor de livrare a scrisorilor în cutiile poştale

În încercarea de a-şi rezolva problemele financiare, compania poştală naţională din Danemarca va...