Durerea provocată de o despărțire, pierderea unei persoane dragi sau un șoc emoțional puternic nu afectează doar starea psihică. În unele cazuri, inima suferă la propriu. Sindromul inimii frânte, cunoscut și sub numele de cardiomiopatie Takotsubo, este o afecțiune reală, cu manifestări similare unui infarct, dar cu cauze și evoluție diferite.

Ce se întâmplă în organism atunci când treci printr-o despărțire sau pierderea unei persoane dragi

Sindromul inimii frânte apare de obicei brusc, după un eveniment stresant din punct de vedere emoțional sau fizic: moartea unei persoane apropiate, un accident, o ceartă puternică sau o intervenție chirurgicală. Aceste momente declanșează o eliberare masivă de hormoni ai stresului, în special adrenalină, care afectează temporar funcționarea normală a inimii.

Mușchiul inimii, în special ventriculul stâng, își pierde capacitatea de a se contracta eficient, iar partea sa inferioară capătă o formă specifică, asemănătoare unui vas japonez de prins caracatițe, de unde și denumirea "Takotsubo".

Citește și: Gustarea care-ți poate proteja ochii, superaliment și pentru inimă și creier. Consumată zilnic în cantități mici, contribuie la o vedere mai clară

Simptome similare infarctului

Persoanele afectate se prezintă adesea la spital cu simptome clasice de infarct: durere intensă în piept, dificultăți de respirație, palpitații sau chiar pierderea cunoștinței. EKG-ul și analizele de sânge pot indica probleme cardiace, însă, la o coronarografie, arterele nu sunt blocate,  ceea ce diferențiază sindromul de un infarct miocardic clasic.

Studiile arată că majoritatea cazurilor apar la femei aflate la menopauză, dar sindromul poate afecta și bărbații. Deși este considerată o afecțiune rară, specialiștii cred că este subdiagnosticată, deoarece simptomele sunt adesea confundate cu cele ale unui infarct obișnuit.

Deși majoritatea pacienților se recuperează complet în câteva săptămâni, sindromul inimii frânte nu trebuie tratat cu superficialitate. Pot apărea complicații, precum insuficiență cardiacă, aritmii sau, în cazuri rare, chiar deces. De asemenea, există riscul de recurență, mai ales dacă pacientul trece din nou printr-un episod de stres intens.

Tratamentul implică, de regulă, administrarea de medicamente care ajută inima să-și revină, beta-blocante, diuretice sau inhibitori ai enzimei de conversie. La fel de importantă este și susținerea psihologică, întrucât factorii emoționali rămân cauza principală.

Citește și: Comportamentul la fel de periculos pentru inimă ca fumatul. Cercetătorii atrag atenția asupra unui obicei zilnic care ne afectează sănătatea

O legătură reală între inimă și emoții

Sindromul inimii frânte demonstrează încă o dată legătura profundă dintre minte și corp. Stresul, durerea emoțională sau suferințele psihice pot avea efecte concrete asupra sănătății fizice. De aceea, abordarea holistică, care ia în considerare atât corpul, cât și echilibrul emoțional, devine esențială în prevenirea și tratarea unor astfel de afecțiuni.

Citește și: Legătura neștiută dintre somn și bolile de inimă. Câte ore trebuie să dormi în fiecare noapte ca să nu te îmbolnăvești

Te-ar putea interesa si:

4 lucruri pe care cardiologii spun să le faci după ora 17:00 ca să îți protejezi inima. Rutina de...

5 lucruri pe care un cardiolog le face zilnic pentru a reduce principala cauză de infarct...

Mecanismul prin care gripa severă afectează inima, descoperit de cercetători. De ce crește numărul...

• Etichete:
inima , probleme cu inima