Lipsa de somn și stresul pot fi blamate dacă te simți mereu înfometat. Deși senzația de foame poate fi normală chiar și între mese, dacă este una constantă, atunci apar și semnele de întrebare.
Potrivit nutriționistului Rob Hobson, consultat de cei de la Daily Mail, stresul, somnul insuficient și mâncatul de alimente nesănătoase pot fi de vină pentru instalarea senzației de foame.
De asemenea, cei care renunță la ouă, produse lactate sau carne, devenind vegani, își pot deranja stomacul. Această dietă elimină multe dintre proteinele și nutrienții cu care o persoană era obișnuită atunci când consuma produse de origine animale care se digeră mai greu și, prin urmare, suprimă pofta de mâncare pentru mai mult timp.
Somnul insuficient poate stimula, de asemenea, apetitul. Acest lucru se întâmplă deoarece o noapte bună de odihnă este vitală pentru un echilibru sănătos între hormonii care controlează pofta de mâncare. Prea puțin somn poate crește nivelul de grelină, un hormon peptidic, numit și "hormonul foamei", care este secretat în stomac și semnalează creierului când să mănânce, și poate scădea nivelul de leptină, hormon creat de celulele adipoase, care are rolul de a reduce pofta de mâncare.
Stresul cronic poate declanșa senzația de foame. Pe termen scurt, stresul semnalează glandelor suprarenale să elibereze adrenalină, ceea ce suprimă foamea. Cu toate acestea, dacă stresul persistă, glandele care sunt situate deasupra rinichilor eliberează cortizol, astfel încât apetitul este stimulat.
Și unele medicamente, cum ar fi antidepresivele, pot fi de vină în această privință. Asta pentru că aceste tratamente cresc nivelul de serotonină din creier, care, pe o perioadă lungă de timp, poate scădea numărul de receptori ai serotoninei, numiți 5HT2C, de pe suprafața celulelor. Studiile arată că blocarea acestor receptori poate alimenta pofta de alimente bogate în carbohidrați, cum ar fi pâinea, pastele sau produsele de patiserie.
În plus, o dietă nesănătoasă poate crește nivelul foamei. Mâncarea ultraprocesată este săracă în fibre și nutrienți și bogată în carbohidrați. Această combinație duce la falsa senzație că organismul are nevoie de mai multă hrană. În contrast, mesele cu proteine și grăsimi sănătoase încetinesc eliberarea zahărului în sânge, iar asta se traduce prin sațietate între mese. Gustările dese mâncate din plictiseală te pot duce într-un cerc vicios al mâncatului continuu. Sunt "periculoase" din acest punct de vedere mai ales produsele sărace în fibre și bogate în zahăr.
Citește și: Ce este regula de somn 10-3-2-1-0. Îți garantează odihna deplină peste noapte
- Te-ar putea interesa si:
- Ce se întâmplă în creier când dormim? Funcțiile ascunse ale viselor. Ce spun cele mai noi cercetări...
- Sănătatea inimii, influențată mai mult de orele la care mâncăm și mai puțin de somn, așa cum se...
- Ce se întâmplă în corpul tău dacă nu mănânci nimic timp de 72 de ore. Posibile beneficii și riscuri
