Somnul de după-amiază poate fi o loterie: uneori te trezești revigorat, iar alteori te simți și mai obosit decât înainte de a închide ochii.
Există, însă, o explicație științifică pentru această diferență, potrivit dr. Thomas Michael Kilkenny, director al Institutului de Medicină a Somnului de la Northwell Staten Island University Hospital. Acesta a declarat pentru New York Post că respectarea unor reguli simple te poate ajuta să ai parte de un pui de somn ale cărui beneficii să le simți.
Mai mult, există un număr „magic” de minute care îți poate garanta odihna ideală în mijlocul zilei.
Citește și: Metoda scandinavă care promite un somn bun. Ce să schimbi dacă împarți patul cu cineva
Experții explică beneficiile și riscurile lipsei de odihnă
„Un pui de somn, atunci când este bine planificat, ne poate îmbunătăți considerabil viața de zi cu zi”, explică dr. Thomas Michael Kilkenny, director al Institutului de Medicină a Somnului de la Northwell Staten Island University Hospital. „Acest lucru este cu atât mai important dacă nu avem parte de un somn de calitate pe timpul nopții”.
Privarea de somn poate avea efecte negative majore asupra stării de vigilență, performanței motorii și mentale, stării de spirit, dar și asupra funcțiilor metabolice, hormonale și imunitare, avertizează specialistul.
Studiile au demonstrat că lipsa somnului poate afecta funcțiile cognitive și poate crește riscul de hipertensiune arterială, diabet, afecțiuni cardiovasculare și renale, steatoză hepatică (ficat gras), pierderi de memorie, depresie și inflamații cronice, care pot duce la diverse boli grave.
Citește și: Ce este regula de somn 10-3-2-1-0. Îți garantează odihna deplină peste noapte
Care este durata ideală a unui pui de somn și cum poate ajuta siesta de după-amiază
Privarea de somn a fost, de asemenea, asociată cu acumularea de grăsime viscerală, grăsimea periculoasă care se depune în jurul organelor vitale și este legată de bolile metabolice și rezistența la insulină. Pe termen lung, pierderea constantă a somnului devine un „stresor catabolic”, ceea ce înseamnă că poate duce la disfuncții metabolice și pierdere de masă musculară.
Poate cel mai îngrijorător efect al odihnei insuficiente este îmbătrânirea prematură, avertizează experții.
Un studiu publicat anul trecut în jurnalul Sleep Health a arătat că un pui de somn zilnic poate fi corelat cu un volum cerebral mai mare. Deși creierul uman tinde să se micșoreze odată cu înaintarea în vârstă, s-a constatat că cei care obișnuiau să tragă câte un pui de somn aveau un creier mai mare, echivalent cu întârzierea îmbătrânirii cu până la 6 ani și jumătate.
Mai mult, s-a demonstrat că somnul scurt stimulează creativitatea, îmbunătățește relațiile parentale și crește nivelul general de fericire.
Dr. Thomas Michael Kilkenny subliniază că secretul unui pui de somn benefic este durata scurtă.
„Un pui de somn nu ar trebui să depășească 20-30 de minute. Chiar și o odihnă de doar 10 minute poate fi benefică”, explică specialistul.
Somnul prelungit poate declanșa inerția somnului, adică acea senzație de oboseală persistentă după trezire. Aceasta poate duce la dezorientare, reflexe încetinite, echilibru precar, dificultăți de comunicare și raționament, schimbări bruște de dispoziție, probleme de memorie și iritabilitate.
Somnul este împărțit în cinci etape: starea de veghe, stadiul 1, stadiul 2, stadiul 3 și somnul REM. Un pui de somn scurt menține organismul în etapele inițiale, prevenind astfel senzația de letargie la trezire.
Potrivit dr. Thomas Michael Kilkenny, efectele negative ale inerției somnului, acea stare de confuzie și lentoare resimțită imediat după trezire, pot fi reduse prin evitarea reprizelor lungi de somn, care duc la trezirea dintr-un stadiu profund al somnului non-REM.
După aproximativ 30-45 de minute de somn, corpul intră în acest stadiu de odihnă profundă, caracterizat prin absența mișcărilor oculare rapide (rapid eye movement – REM), a viselor și a mișcărilor corporale. „Dacă ajungem în această etapă, devine dificil să ne trezim complet, deoarece creierul nostru își dorește să finalizeze ciclul de somn înainte de a reveni la starea de veghe”, explică Kilkenny.
Un somn scurt, care ajunge doar în etapa a doua, poate fi benefic pentru minte și corp. În schimb, dacă ajungem în etapa a treia, riscul de somnolență persistentă crește semnificativ. „Dacă ne trezim dintr-un stadiu mai superficial al somnului, efectele negative ale inerției somnului sunt reduse”, spune Kilkenny.
Durata optimă a unui pui de somn depinde de mai mulți factori:
- Timpul petrecut dormind – Cu cât somnul este mai lung, cu atât crește riscul de trezire dintr-un stadiu profund.
- Nivelul de oboseală acumulat – Persoanele cu un deficit mare de somn pot intra mai rapid în somnul profund.
- Momentul zilei în care are loc somnul – Ora ideală pentru un pui de somn este între 13:00 și 15:00, când corpul trece printr-o scădere naturală a nivelului de energie, determinată de ritmul circadian.
Respectarea acestor recomandări poate transforma un simplu pui de somn într-o strategie eficientă pentru îmbunătățirea concentrării, energiei și stării generale de bine.
Citește și: Pericolul la care se supun persoanele care au tipare neregulate de somn. Boala gravă pe care o pot dezvolta
- Te-ar putea interesa si:
- De ce ne trezim uneori exact înainte să sune alarma. Pe lângă mecanismele biologice, există și un...
- Privarea de somn afectează sănătatea sistemului digestiv prin nervul vag. Cercetătorii explică...
- 7 motive pentru care ne simțim mai obosiți iarna, chiar dacă dormim mai mult
