Nu este doar o senzație. Stresul nu afectează doar starea psihică, ci produce modificări reale în organism, iar cele mai noi cercetări arată că poate schimba chiar structura sângelui.
Un studiu realizat de cercetători de la University of South Wales a demonstrat că un episod de stres psihologic intens determină modificări rapide în compoziția sângelui, făcându-l mai predispus la formarea cheagurilor. Descoperirea citată de Science Alert oferă noi explicații pentru legătura dintre stresul cronic și riscul crescut de boli cardiovasculare.
Ce se întâmplă în organism când suntem stresați
În mod normal, organismul menține un echilibru foarte fin între capacitatea sângelui de a circula liber și abilitatea lui de a coagula atunci când apare o rană. Însă în momentele de stres intens, acest echilibru se modifică.
Creierul declanșează rapid eliberarea hormonilor de stres, precum adrenalina și cortizolul, iar în organism apare un fenomen numit stres oxidativ, caracterizat prin producerea unui număr mare de radicali liberi.
Până acum, oamenii de știință nu știau exact ce mecanism transformă sângele într-unul mai predispus la coagulare. Noua cercetare indică faptul că tocmai stresul oxidativ ar putea fi factorul-cheie.
Pentru a verifica ipoteza, cercetătorii au analizat opt bărbați sănătoși, cu vârste între 18 și 30 de ani.
Fiecare participant a trecut prin două sesiuni diferite: o zi în care s-a odihnit într-un mediu liniștit și o zi în care a fost supus celebrului Trier Social Stress Test, una dintre cele mai folosite metode din cercetarea medicală pentru inducerea stresului psihologic.
Testul presupune susținerea unui discurs în fața unei comisii impasibile și a unei camere de filmat, fără notițe, urmat imediat de un exercițiu dificil de calcul mental. Participanții trebuiau să scadă repetat câte 17 din numărul 2003, iar la fiecare greșeală erau obligați să reia exercițiul de la început.
Înainte și după fiecare sesiune au fost recoltate probe de sânge.
Sângele și-a schimbat structura în doar câteva minute
Rezultatele i-au surprins chiar și pe cercetători. După testul de stres, nivelul radicalilor liberi din sânge a crescut semnificativ, iar structura cheagurilor de sânge s-a modificat.
Acestea au devenit mai dense, mai compacte, bogate în fibrină, proteina care formează „scheletul” unui cheag de sânge.
Totodată, cercetătorii au observat activarea unei căi importante din mecanismul de coagulare al organismului. În schimb, nu au găsit dovezi că sângele ar deveni mai gros sau mai vâscos, așa cum sugerau unele teorii mai vechi.
Autorii studiului subliniază că rezultatele nu înseamnă că o prezentare la serviciu sau o zi dificilă vor provoca automat un infarct sau un accident vascular cerebral.
Bolile cardiovasculare sunt influențate de numeroși factori, iar stresul reprezintă doar unul dintre ei.
Totuși, cercetarea demonstrează că și episoadele scurte de stres pot produce modificări biologice reale, măsurabile, care favorizează coagularea sângelui.
Acest mecanism ar putea explica de ce persoanele expuse frecvent la stres au, în timp, un risc mai mare de afecțiuni cardiovasculare.
Autorii recunosc că cercetarea are limite importante. Experimentul a inclus doar opt voluntari, toți fiind bărbați tineri și sănătoși. Sunt necesare studii mai ample, care să includă femei, persoane în vârstă și pacienți cu boli cardiovasculare, pentru a confirma dacă efectele observate se manifestă la fel în populația generală.
Dacă rezultatele vor fi validate, oamenii de știință cred că, în viitor, tratamentele pentru reducerea riscului cardiovascular ar putea viza nu doar gestionarea stresului din punct de vedere psihologic, ci și mecanismele biochimice prin care acesta afectează organismul.
Studiul reprezintă încă o dovadă că sănătatea mintală și cea fizică sunt profund interconectate, iar efectele stresului nu rămân doar „în mintea noastră”, ci pot modifica în mod real funcționarea întregului organism.
Citește și: Ce beneficii are ciocolata neagră, spre deosebire de cea cu lapte. O alegere mică, diferențe importante
- Te-ar putea interesa si:
- Al șaselea simț despre care aproape nimeni nu vorbește. Cercetătorii spun că ar putea influența și...
- Opt obiceiuri simple care ne pot proteja de stres, obezitate și boli cronice. Mulți le-au uitat sau...
- De ce sângerările gingivale sunt mai periculoase decât crezi. Legătura surprinzătoare cu infarctul...
